Legea offshore intră la vot în Parlament după luni de ”urgență”, dar riscă să pice la CCR

Cu toate că de mai multe luni de zile parlamentarii au catalogat legea offshore drept o „prioritate” sau o „urgență”, cu greu aceasta a ajuns în Parlament.

La o lună după ce a fost depusă, aceasta ajunge la votul din prima Cameră, însă există riscul ca ea să fie neconstituțională.

Despre urgența legii offshore se vorbește încă de anul trecut. Pe 15 iunie 2020, ministrul Economiei de la acea vreme și actual ministru al Energiei Virgil Popescu îi îndemna pe parlamentari să voteze această lege, amintind că Guvernul condus de Ludovic Orban a modificat OUG 114. În lunile care au urmat, această modificare legislativă părea că a fost uitată de către politicieni care nu au făcut niciun pas în acest sens.

La începutul anului 2022, legea offshore devenea din nou „urgență”, președintele Senatului Florin Cîțu afirmând la începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare că inițiativa prin care se reglementează, printre altele, condițiile de exploatare a zăcămintelor de gaz de pe platoul continental al Mării Negre reprezintă „prioritatea zero”.

„Este clar, pentru mine este foarte important acest proiect de lege, l-am pus pe masa coaliţiei la ultima şedinţă de coaliţie, trebuie să avem o variantă pentru 1 februarie. Există, mai sunt câteva detalii de discutat, dar trebuie să adoptăm acest proiect al legii offshore, mai ales în acest context al creşterii preţurilor la gaze”, a relata Cîțu. Mesaje similare veneau și din partea social-democraților.

Pe parcursul următoarelor săptămâni, liderii coaliției promiteau de pe o săptămână pe alta că legea offshore va fi adoptată de „urgență” în Parlament, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina. La începutul lunii aprilie, liderul interimar al USR Cătălin Drulă spunea că și în timpul vechii coaliții s-a vorbit despre legea offshore.

„Domnul Virgil Popescu este ministrul Energiei din 2019 şi nu a fost în stare să dea legea off-shore. (…) Când o să avem un text pe baza căruia să votăm, o să îl analizăm profesionist şi o să avem o poziţie. Problema este că e legea ‘săptămâna viitoare’. ‘Săptămâna viitoare’ era şi în noiembrie 2021 – ne spunea Virgil Popescu. ‘Săptămâna viitoare’ era şi când eram noi în coaliţie şi am cerut să aducă această lege. ‘Săptămâna viitoare’ era şi în 2020. Problema e că e ‘săptămâna viitoare’ de ani de zile, timp în care acele gaze au rămas în Marea Neagră şi noi avem nevoie de acele gaze”, afirma Cătălin Drulă, într-un interviu la TVR.

Uitată în dosarele Senatului

Pe 15 aprilie, liderii coaliției depuneau în sfârșit în Parlament proiectul de lege offshore privind exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră și promiteau că primele livrări de gaze ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. Legea a atras imediat și nemulțumiri din partea investitorilor. Aceștia au atras atenția asupra suprataxarea veniturilor suplimentare și asupra plafonului pentru deducerea investițiilor.

Întrebat despre acestea din urmă, Florin Cîțu a declarat luni, 9 mai, că orice modificare a legii trebuie discutată în interiorul coaliției.

„În acest moment, ceea ce avem este o lege offshore, dacă se doresc modificări, eu repet, ca să aibă succes, să treacă, trebuie să fie negociate în coaliţie, altfel nu are sens, le vom discuta degeaba”, a explicat Cîţu.

Președintelui Senatului a mai declarat în aceeași zi că proiectul de lege va ajunge miercuri, 11 mai, la vot în Senat, împlinindu-se aproape o lună de când legea a fost depusă prima oară. Cu toate astea, camera decizională este Camera Deputaților, existând astfel posibilitatea ca legea offshore să fie amânată pentru încă câteva săptămâni, mai ales în contextul în care ea ar putea fi considerată neconstituțională.

Risc de neconstituționalitate

Consiliul Legislativ a acordat săptămâna trecută un aviz favorabil asupra inițiativei asumată de liderii coaliției de guvernare, însă a avertizat că ar putea să apară mai multe probleme de constituționalitate, motivând că legea introduce prevederi retroactive.

„6. La pct.3, în ceea ce privește textul preconizat pentru art.18, semnalăm că, prin expresia „Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de exploatare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023”, norma dobândește caracter de retroactivitate, prin aceasta aducându- se atingere dispozițiilor art.15 alin.(2) din Constituția României, republicată”, arată Consiliul Legislativ.

Consiliul a mai atras atenția și asupra faptului că în actuala formulare a inițiativei, chiar și după o eventuală modificare a datei de 1 ianuarie 2022, norma redată nu este suficient de clară și poate genera probleme în aplicare.

Este criticată și prevederea potrivit căreia „în vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorității Naționale de Reglementare a Energiei”, care mai arată că „Statul Român prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – ANRSPS va avea drept de preemțiune pentru achiziționarea cantităților de gaze ce urmează a fi tranzacționate, în condițiile contractuale negociate de către cei doi operatori economici”.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...