Ministrul de externe a decis sa nu conteste hotararea CEDO in cazul Kovesi contra Romaniei. Decizia ramane definitiva si trebuie pusa in aplicare

Miercuri, 05 August 2020, ora 13:24 14767 citiri
Foto: Dani Amariei/ Mediafax/ Hepta

Guvernul Romaniei, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis sa nu fie solicitata retrimiterea la Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotararii CEDO in cazul Kovesi c. Romania, pronuntata la data de 5 mai 2020. Termenul limita pana la care se putea efectua cererea de retrimitere era astazi, 5 august 2020.

Decizia, luata conform prevederilor legale aplicabile de catre ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO si a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentata pe o analiza complexa juridica si politico-diplomatica si a avut in vedere opinia argumentata, in acelasi sens al netrimiterii la Marea Camera a CEDO, a Ministerului Justitiei, anunta MAE, intr-un comunicat de presa remis Ziare.com.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 5 mai, ca Romania a incalcat drepturile omului in cazul demiterii fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi. Potrivit minutei instantei europene, judecatorii au constatat ca lui Kovesi i-au fost incalcate dreptul la un proces echitabil si dreptul la libera exprimare.

Trebuie implementata

Prin necontestarea hotararii, decizia devine definitiva si trebuie pusa in aplicare. Romania are sase luni la dispozitie pentru a prezenta Consiliului de Ministri ai Consiliului Europei un plan de masuri pentru implementarea deciziei CEDO referitoare la garantarea independentei procurorilor.

"Decizia ar putea duce la o reforma legislativa sau chiar constitutionala, pentru intarirea independentei procurorilor si, deci, a sistemului de justitie din Romania," explica specialisti in practica CEDO.

Pe de alta parte, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) transmitea in februarie 2020 ca 43% din deciziile CEDO nu sunt inca implementate la nivel european, Romania fiind in media europeana - cu 44% grad de neimplementare, cele mai vechi cauze pilot ramase nerezolvate se refera Dosarul Revolutiei din 1989, nerestituirea proprietatilor nationalizate si conditiile din penitenciare.

Explicatiile MAE

Potrivit MAE, decizia a avut in vedere importanta deosebita a hotararii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independentei procurorilor si, deci, a sistemului de justitie din Romania prin punerea in aplicare, prin masuri de executare cu caracter general monitorizate de catre Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, a constatarilor CEDO din hotararea mentionata.

"Aceste constatari se afla in consonanta cu opiniile, evaluarile, concluziile si recomandarile din documentele organismelor europene si internationale privind Romania (cum ar fi opiniile Comisiei de la Venetia sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) si in cadrul carora statul roman si-a asumat o serie de obligatii, aceste documente fiind avute in vedere de insasi CEDO in adoptarea hotararii sale din luna mai.

Este important de mentionat ca o solicitare de retrimitere la Marea Camera a CEDO ar amana momentul la care hotararea din 5 mai 2020 ramane definitiva, cu efecte in consecinta asupra punerii sale in executare," precizeaza MAE.

De altfel, arata sursa citata, sustinerea independentei procurorilor si, mai larg, a justitiei din Romania sunt valori impartasite si de Uniunea Europeana si statele sale membre, precum si de alti parteneri strategici ai Romaniei, fiind asociate direct cu parcursul si orientarea pro-europene si pro-euroatlantice ale Romaniei.

MAE: Nu se justifica retrimiterea

Ministerul Afacerilor Externe mai arat ca in luarea deciziei a fost luat in considerare si faptul ca retrimiterea la Marea Camera nu este o obligatie pentru niciuna dintre parti, atat Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si Regulile de procedura ale Curtii subliniind caracterul exceptional al unui astfel de demers.

Relevanta in acest sens este incidenta extrem de redusa a cererilor de retrimitere formulate de statele parti la Conventie, precum si a celor admise pentru retrimitere.

Totodata, astfel cum indica insasi CEDO in ghidul sau cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 ("The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention"), Marea Camera nu reprezinta o instanta de apel menita a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridica a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt ca un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifica, in sine, retrimiterea.

"Soliditatea rationamentului si a concluziilor din hotarare sunt confirmate de faptul ca hotararea Camerei a fost adoptata cu unanimitate, fara opinii separate, fiind in deplina consonanta cu jurisprudenta anterioara, de data recenta, a CEDO cu privire la accesul la justitie si libertatea de exprimare ale magistratilor.

In acelasi timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfactie echitabila reclamantei, neexistand astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei in functia anterioara nu este de actualitate," conchide MAE.

De asemenea, raportat la jurisprudenta de data recenta a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care sa sustina o evaluare obiectiva privind obtinerea unei solutii contrare celei retinute de Camera, in urma unei eventuale reexaminari de catre Marea Camera, privind cele doua incalcari constatate prin hotararea din 5 mai 2020.

"De altfel, nici Camera care a pronuntat hotararea din 5 mai 2020 nu a considerat necesara desesizarea acesteia in favoarea Marii Camere - in aplicarea prevederilor art. 30 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului," conzluzioneaza sursa citata.

Decizia CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 5 mai, ca Romania a incalcat drepturile omului in cazul demiterii fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi.

Potrivit minutei instantei europene, judecatorii au constatat ca lui Kovesi i-au fost incalcate dreptul la un proces echitabil si dreptul la libera exprimare.

Laura Codruta Kovesi, actualul procuror sef al Parchetului European, a reclamat ca atunci cand a fost demisa din functia de procuror-sef DNA, pe 9 iulie 2018, prin decretul presedintelui Klaus Iohannis in urma unei decizii a Curtii Constitutionale, i s-au incalcat doua drepturi fundamentale.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News