Alegerile locale din nordul Kosovo, amânate din cauza tensiunilor etnice. Fosta provincie a Serbiei va depune cerere de aderare la UE

Luni, 12 Decembrie 2022, ora 15:05
1691 citiri
Alegerile locale din nordul Kosovo, amânate din cauza tensiunilor etnice. Fosta provincie a Serbiei va depune cerere de aderare la UE
Camioane şi alte vehicule de mare tonaj au blocat mai multe şosele principale care duc la două puncte de trecere a frontierei cu Serbia. FOTO: kosovoonline

Alegerile locale în nordul Kosovo, programate iniţial pentru 18-25 decembrie, au fost amânate pentru aprilie, din cauza tensiunilor etnice în creştere.

Amânarea alegerilor a fost anunţată de preşedintele kosovar Vjosa Osmani, după consultări cu partidele politice la Priştina. Data exactă la care vor avea loc alegerile va fi anunţată mai târziu, a adăugat Osmani.

Școlile, închise

Școlile care funcționează în sistemul de învățământ sârb și situate în nordul statului Kosovo nu s-au deschis luni din cauza agravării situației din regiune, potrivit Kosovo Online. Potrivit publicației, nu a fost încă stabilită perioada pentru care instituțiile de învățământ din nordul regiunii vor fi închise.

Președintele Serbiei a reunit Consiliul de Securitate al țării

Duminică seară, președintele sârb Aleksandar Vucici a avut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al țării, la finalul căreia a anunțat că a luat anumite măsuri pentru a proteja teritoriul.

Au apărut și imagini care arată unități sârbe și, de partea cealaltă, kosovare, aflate în drum spre granița comună.

Drumurile din Kosovo au fost blocate cu vehicule grele și camioane, la o zi după ce Vucici a declarat că va cere NATO să permită desfășurarea a 1.000 de soldați sârbi în nordul regiunii - pentru a-i proteja pe etnicii sârbi de acolo.

Violențele au fost declanşate de anunţul Priştinei de a organiza alegeri anticipate în patru comune populate majoritar de sârbi în nordul Kosovo. Sârbii din nord resping autoritatea Priştinei şi independenţa Kosovo faţă de Belgrad. Vineri noaptea, militanţi sârbi au tras asupra unei patrule de poliţie kosovare în municipalitatea Zvecan. Un ofiţer de poliţie a suferit răni minore şi un vehicul al poliţiei a fost grav avariat.

Marţi, militanţi sârbi au tras de asemenea focuri de armă în aer, pentru a dispersa funcţionari electorali şi ofiţeri de poliţie care pregăteau alegerile. Drept răspuns, poliţia din Kosovo şi-a întărit efectivele în partea de nord a oraşului divizat Mitrovica. Circa 300 de poliţişti suplimentari au fost desfăşuraţi în cartierele albanez şi bosniac din jumătatea altfel majoritar sârbă a acestui oraş. Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, la nouă ani după acţiunea militară a NATO împotriva Serbiei.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii, care este în prezent populată aproape exclusiv de etnici albanezi. Circa o treime dintre cei aproximativ 120.000 de etnici sârbi din Kosovo locuiesc într-o zonă ce include Mitrovica de Nord şi alte trei municipalităţi care se învecinează direct cu Serbia. Potrivit dpa, Belgradul îşi exercită influenţa în Mitrovica de Nord prin activişti militanţi şi bande criminale, care ridică în mod repetat baraje rutiere şi iniţiază incidente violente.

Kosovo şi Serbia trebuie să detensioneze situaţia din regiune, a declarat luni şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, după ce protestatari sârbi din nordul Kosovo au blocat duminică, pentru a doua zi, principalele drumuri, relatează Reuters.

În ultimele săptămâni, sârbii din nordul Kosovo au răspuns cu o rezistenţă violentă la decizii ale Priştinei pe care le consideră a fi antisârbeşti.

"Ştiu că cele două părţi sunt dispuse să detensioneze situaţia şi le cer insistent să facă asta", a declarat Borrell, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE la Bruxelles.

"Trebuie să revină la masa dialogului, trebuie să depăşească tendinţa de a lupta în stradă", a adăugat el.

Ultimele proteste au fost declanşate de arestarea unui fost ofiţer de poliţie sâmbătă. El a făcut parte din masa sârbilor demisionari din forţele de ordine în ultima lună, după ce Priştina a anunţat că le va cere sârbilor să renunţe la plăcuţele de înmatriculare sârbeşti care datează de dinainte de războiul din Kosovo din 1998-1999 care a dus la independenţă.

Duminică, pentru a doua zi, camioane şi alte vehicule de mare tonaj au blocat mai multe şosele principale care duc la două puncte de trecere a frontierei cu Serbia. Ambele puncte de trecere au fost închise traficului.

EULEX, misiunea UE însărcinată cu patrularea în nordul Kosovo, a informat că, sâmbătă seară, o grenadă asurzitoare a fost aruncată asupra unuia dintre vehiculele sale blindate, dar nicio persoană nu a fost rănită. Borrell a spus că incidentul este inacceptabil.

Tensiunile s-au acutizat înaintea alegerilor locale în municipalităţile cu majoritate sârbă, prevăzute iniţial pe 18 decembrie şi pe care principalul partid sârb vrea să le boicoteze.

Explozii şi focuri de armă s-au făcut auzite în cursul săptămânii trecute, când autorităţile locale încercau să pregătească scrutinul. Un poliţist provenit din comunitatea albaneză şi care făcea parte din forţele desfăşurate în regiune a fost rănit.

La scurt timp după apariţia barajelor pe şosele, preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a decis amânarea alegerilor până pe 23 aprilie.

Kosovo va depune oficial cerere de aderare la UE

Kosovo intenționează să depună în mod oficial o cerere de aderare la UE în zilele următoare - o încercare de a arăta capitalelor europene că se gândește serios la reforme. Țara, pe care mai multe state membre UE nu o recunosc în mod oficial, se gândește la 2030 ca dată-țintă la care ar putea adera.

„Suntem gata să punem Kosovo pe o nouă traiectorie”, a declarat Besnik Bislimi, primul viceprim-ministru al Kosovo responsabil cu integrarea europeană, într-un interviu pentru politico.eu. Cu toate acestea, procesul de aderare la UE este amplu, necesitând ani de reforme, inclusiv economice și judiciare. Cazul Kosovo este deosebit de dificil pentru UE. Cinci state membre – Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania – încă nu recunosc îi recunosc independența. Bislimi a spus că știe că va dura ceva timp până când Kosovo va fi gata pentru aderare, dar a menționat 2030 ca obiectiv inițial.

„Uniunea Europeană nu va fi niciodată completă fără Balcanii de Vest”, a mai spus el.

Cererea țării vine într-un moment de răscruce pentru UE.

De ani de zile, extinderea a stagnat, după ce UE s-a retras în multe dintre țările din centrul și estul continentului. Dar războiul Rusiei în Ucraina a creat un nou impuls pentru a proteja influența geopolitică a Bruxelles-ului, capitalele UE fiind din ce în ce mai îngrijorate că își vor pierde vecinii sub influența Moscovei.

În ultimele luni, UE s-a concentrat în mod special pe Balcanii de Vest, propunând regiunea spre un viitor mai integrat cu UE – și promițând să revigoreze aspirațiile de aderare semi-latente.

Un avantaj pentru Kosovo, a spus Bislimi, este populația sa tânără, care este „cea mai entuziastă la care să se alăture”. Vicepremierul — economist și academician de profesie — și-a exprimat și el părerea optimist potrivit căreia că țara sa va putea implementa rapid schimbările economice.

El a spus că există o cale de urmat după ce Bruxelles-ul a prezentat recent o propunere actualizată.

„Sperăm să începem foarte curând acest proces important și intensiv de normalizare intermediară”, a spus Bislimi. „Vom numi acest lucru un tratat de bază – un tratat care ar putea aduce o soluție la majoritatea disputelor dintre Kosovo și Serbia, dar nu înseamnă neapărat normalizarea deplină”.

Chiar și un acord parțial cu Belgradul ar putea ajuta la deschiderea drumului către UE a Kosovo, potrivit viceprim-ministrului.

„Cred că însăși ideea de a avea acest pas intermediar ar putea fi suficientă”, a spus Bislimi, „pentru a arăta angajamentul părților față de acele țări sceptice – și pentru a le muta pe calea recunoașterii”.

Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? ”Unele țări s-ar putea să se simtă foarte mult sub presiune”
Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? ”Unele țări s-ar putea să se simtă foarte mult sub presiune”
Atât NATO, cât și UE vor să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru apărare - și asta duce la ciocniri între cele două instituții cu sediul la Bruxelles, scrie Politico. Uniunea...
Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”
Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....
#Kosovo, #tensiuni, #violente, #mitrovita, #Serbia, #aderare, #UE , #Kosovo