Mercenari Wagner ar ajut Serbia să pregătească un potențial atac asupra Kosovo pe modelul Crimeea

Mercenari Wagner, ai „bucătarului lui Putin“ Evgheni Prigojin, lucrează cu paramilitarii sârbi pentru a introduce arme și uniforme militare fără însemne în Kosovo, a avertizat vineri, 10 februarie, președintele țării.

Operațiunea secretă este menită să pună bazele unui potențial atac hibrid al Serbiei pentru a ocupa teritoriul kosovar, a susținut Vjosa Osmani într-un interviu pentru The Telegraph.

Presupusele pregătiri ale Serbiei sunt similare cu anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, când soldații ruși purtând uniforme fără însemne, celebrii „omuleți verzi”, au pregătit calea pentru secesiunea peninsulei și alipirea la Rusia.

„Ei aduc arme și uniforme, dar nu fac parte oficial din armata sârbă. Serbia vrea să-și atingă obiectivele fără o operațiune militară clasică”, a declarat Osmani pentru The Telegraph.

Obiectivul sârbilor este de a „pregăti situații pentru o posibilă anexare – nu printr-o operațiune militară tradițională, ci printr-un atac hibrid”.

Tensiuni în creștere

Granița dintre Kosovo și Serbia, una dintre cele mai incendiare linii de falie din Balcani, este devastată de tensiuni de luni de zile, declanșate inițial de o dispută privind permisele de conducere.

Etnicii sârbi, care alcătuiesc majoritatea populației din nordul Kosovo, au fost furioși că li s-a cerut să renunțe la licențele și plăcuțele de înmatriculare eliberate de Serbia și să le adopte pe cele eliberate de autoritățile kosovare.

Blocaje rutiere și baricade au fost ridicate de etnicii sârbi pe drumurile din nord și au fost trase focuri de armă între poliție și protestatari.

Criza a crescut atât de grav în decembrie încât președintele Serbiei Aleksandar Vucic, care nu recunoaște independența Kosovo, a amenințat că va trimite trupe sârbe în nordul Kosovo.

Președintele Kosovo, Vjos Osmani, a susținut că Belgradul continuă să alimenteze tensiunile în regiune, în relație cu Grupul Wagner din Rusia, care a început recent să facă publicitate pentru recruții sârbi pentru războiul din Ucraina.

Strategia ascunsă de a introduce arme pentru o presupusă anexare are loc de cel puțin șase luni, a spus președinta Osmani. Metoda este aceeași cu cea folosită de Vladimir Putin în Crimeea în urmă cu nouă ani, a susținut ea.

„Dacă te uiți la ceea ce a făcut Putin în 2014, este o copie fidelă, este același manual. Inițial, a ațâțat rușii care locuiau acolo, apoi a creat tot felul de operațiuni sub steag fals și apoi a trimis aceste grupuri paramilitare.

„Există dovezi clare că grupurile paramilitare sârbe au planificat și organizat acest lucru (împreună cu Wagner). Câți au fost la graniță sau în interiorul (teritoriul Kosovo), aceasta este o problemă care este încă investigată.”

Intențiile lor au fost în mod clar agresive, a spus ea. „Ei construiesc tranșee și baricade în stil militar. Genul pe care le-ar putea folosi pentru a lupta.”

Serbia a negat că mercenarii din Grupul Wagner au avut vreun rol în conflictul cu Kosovo.

KFOR, factor de descurajare

Mulți experți din Balcani sunt sceptici că Serbia ar îndrăzni să încerce să anexeze nordul Kosovo, deoarece i-ar aduce într-o confruntare cu KFOR sau Forța Kosovo condusă de NATO, care include soldați americani și britanici.

„Atâta timp cât KFOR are sediul în Kosovo, nu cred că Serbia va întreprinde acțiuni militare”, a declarat Helena Ivanov, expert în Balcani din Belgrad, în cadrul think tank-ului Societății Henry Jackson.

„Serbia nu va intra într-un război cu NATO. A făcut asta o dată și a pierdut. Nu o va mai face. Prezența KFOR este un factor de descurajare pentru ambele părți, pentru a nu escalada excesiv.”

Dar președintele Osmani și-a amintit de scepticismul larg răspândit în rândul liderilor lumii la începutul lunii februarie, când părea că Rusia ar putea invada Ucraina.

„Cu două sau trei zile înainte de invazia Ucrainei, ascultam atât de mulți lideri mondiali spunând „Putin nu este atât de prost, nu va face asta”. Auzim asta acum despre Vucic – „nu e chiar atât de prost, nu o va face”.

Doar pentru că KFOR este în Kosovo „nu înseamnă că Vucic nu va încerca niciodată. Nu spun că o va face, dar trebuie să fim întotdeauna pregătiți pentru a preveni un astfel de scenariu”, a spus ea.

La o oră de mers cu mașina la nord de Pristina, în partea din Kosovo dominată de etnici sârbi, se vede clar influența Serbiei și Rusiei.

În orașul Mitrovica, care este împărțit de un râu într-un nord etnic sârb și un sud etnic albanez, steaguri sârbe fluturează pe străzi. Magazinele preferă să vândă în dinarul sârbesc în loc de euro, care este moneda națională în Kosovo.

Litera Z – simbolul invaziei Rusiei asupra Ucrainei – a fost vopsită cu spray pe o ușă împreună cu cuvintele „No Surrender”. La câteva uși mai jos, cineva a mâzgălit „Nato du-te acasă” pe un perete.

În urmă cu câteva zile, cuvântul „Wagner” a fost pulverizat pe pereții unei școli din partea de nord a orașului, cu etnie sârbă. Poliția din Kosovo a denunțat-o drept „incitare la ură și diviziune interetnică”.

Podul care desparte cele două părți ale orașului este patrulat de carabinieri italieni, care sunt dislocați în Kosovo de ani de zile.

„Deocamdată este calm, dar poți simți tensiunea în aer. Se poate schimba de la o zi la alta”, a spus un ofițer al Carabinierilor.

Pe o autostradă cu două linii care duce de la Mitrovica la nord până la granița cu Serbia, există un panou uriaș care îi declară pe Vladimir Putin, precum și pe președintele Vucic al Serbiei și pe tenismenul sârb Novak Djokovic, cetățeni de onoare ai acestei părți a Kosovo.

Un banner de pe un drum principal proclamă „Aceasta este Serbia”.

Disputa dintre Kosovo și Serbia, care s-a transformat într-un război brutal de independență în 1989-1999, și care a făcut 13.000 de morți, poate părea o altă ceartă sângeroasă îndepărtată în Balcani.

Dar are implicații mult mai largi și este o dovadă a faptului că Rusia folosește Serbia pentru a destabiliza Balcanii, pentru a împiedica țările foste iugoslave să se îndrepte spre aderarea la UE și NATO și pentru a distrage atenția Occidentului de la războiul din Ucraina.

„Interesul Rusiei este să folosească Balcanii de Vest, prin Serbia, ca un cal troian, pentru a ataca sisteme bazate pe valori precum NATO și UE”. „Cu cât creează mai multe tensiuni de securitate, cu atât sunt mai mici șansele noastre de a adera la UE. Uneori o fac în Muntenegru, alteori în Bosnia-Herțegovina, alteori în Kosovo și au creat probleme și în Macedonia de Nord”.

Ea a acuzat Serbia că vede Kosovo, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina drept „țări temporare” pe care Belgradul vrea să le reabsoarbă.

Serbia, la rândul ei, acuză guvernul de la Pristina că nu a aderat la acordul din 2013 de a acorda o mai mare autonomie etnicilor sârbi din nordul Kosovo.

Intervenția malefică și eforturile de propagandă ale rușilor au crescut doar de la invadarea Ucrainei, a spus președintele Osmani.

„Prin Serbia, ei vor să creeze alte centre de conflict, astfel încât democrațiile occidentale să fie nevoite să se confrunte cu o mulțime de crize în același timp, mai degrabă decât să se concentreze pe Ucraina.”

Vjosa Osmani, care la 40 de ani este cel mai tânăr șef de stat din Europa, are o experiență personală amară a războaielor care au sfâșiat fosta Iugoslavie în anii 1990.

Când era o tânără de 16 ani, forțată să fugă de la Mitrovica în 1999, un soldat sârb i-a pus țeava puștii de asalt AK-47 în gură.

„L-am rugat să nu-l împuște pe tatăl meu. Soldatul încerca să mă tacă. A fost iadul. Mii dintre noi am fost forțați să mergem pe jos până în Albania. Oamenii au fost violați și uciși.”

În timp ce Kosovo este calm deocamdată, camioanele grele care au fost folosite pentru a crea blocaje rutiere în nord sunt încă parcate pe marginea autostrăzilor, gata să fie desfășurate la un moment dat.

Chiar și așa, unii etnici albanezi se îndoiesc că Serbia ar avea vreodată în vedere acțiuni militare.

„Există deja un mare conflict în estul Europei și, cu siguranță, comunitatea internațională nu va permite un al doilea să se dezvolte. Și dacă sârbii ar ataca, cât crezi că ar rezista împotriva NATO?” a spus un albanez din Mitrovica.

O încercare a sârbilor de a anexa nordul Kosovo ar putea declanșa haosul în restul Balcanilor, unde mai multe națiuni sunt nemulțumite de frontierele lor actuale.

„Dacă începem să schimbăm granițele aici, toată lumea din Balcani va dori schimbări la granițe. Ar fi o mare mizerie”, a spus Ismail Latifi, 56 de ani, un emigrat de etnie albaneză care vizita Mitrovica.

Aflat la umbra unei moschei nou construite cu două minarete subțiri, prietenul său Behxhet Jashanica a spus că NATO este garantul stabilității Kosovo.

„Dar dacă KFOR ar părăsi Kosovo, Serbia s-ar muta în câteva ore. Și rușii i-ar ajuta”.

Copiii românilor din Serbia, la studii în România. O primărie le asigură cazarea și transportul gratuit în școli modernizate cu fonduri europene FOTO

Copiii românilor din Serbia ar putea studia în România, chiar începând cu anul școlar următor. Discuțiile pentru a duce la îndeplinire această dorință a românilor din Serbia au...

Iranul are nevoie de „o săptămână“ pentru a construi o armă nucleară, susține un oficial

Un deputat iranian a avertizat că Teheranul ar putea fabrica o armă nucleară în câteva zile, sporind astfel îngrijorările legate de consecințele escaladării tensiunilor din Orientul...