Cine va fi succesorul lui Jens Stoltenberg la NATO. Klaus Iohannis ar putea candida cu cinci femei și un bărbat

Președintele Klaus Iohannis nu respinge ideea de a candida pentru cea mai înaltă funcție în NATO, dacă i s-ar propune acest lucru după încheierea mandatului lui Jens Stoltenberg.

Aripa militară a Alianței Nord-Atlantice este condusă mereu de un general american, dar partea politică este lăsată în seama unui european, care are exercițiul puterii, nu are vulnerabilități și poate aduce un plus de imagine NATO prin prestanță, cultură și spontaneitate echilibrată, scrie dw.com.

Mandatul actualului secretar general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, 63 de ani, a fost extins cu un an, până în septembrie 2023, pentru continuitate și respectarea principiului că nu se schimbă liderul pe timp de război.

În jurul secretarului general al NATO sunt o serie de experți de diferite feluri, militari, specialiști în relații internaționale, în comunicare, care îl asistă pe liderul Alianței și îl ajută să formuleze poziții, să respecte protocol, să nu se abată de la documentele care stabilesc traiectoria și obiectivele celei mai mari alianțe defensive din lume, dar liderul Alianței trasează traiectorii importante.

În cazul nominalizării unui nou șef al NATO nu există o regulă clară și totul se negociază între cei puternici. Washingtonul, care este și principalul susținător financiar al Alianței are, însă, ultimul cuvânt.

Pe lista care circulă încă de acum un an au rămas câteva femei care și-au dovedit calitățile, plus președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.

Potrivit diferitelor surse diplomatice, printre favorite se află

Dalia Grybauskaitė, 65 de ani, fosta președintă a Lituaniei între 2009 și 2019, cu o poziție de neclintit față de Rusia. De altfel, ea e prima care a numit Rusia un stat terorist, încă din 2014, după anexarea Crimeei.

Urmează prim-ministra estoniană, Kaja Kallas, 45 de ani, care a făcut din țara ei cea mai mare donatoare pentru cauza Ucrainei, dacă raportăm banii investiți în războiul anti-rus la Produsul Intern Brut al micii republici baltice.

Kaja Kallas vine dintr-o familie cu tradiții politice, tatăl ei a fost prim-ministru iar în perioada sovietică mama ei împreună cu bunica și străbunica ei au fost deportate în Siberia.

Fosta președintă din Estonia, Kersti Kaljulaid, 52 de ani se află și ea printre favoriți.

A rămas și fosta președintă croată, Kolinda Grabar-Kitarović, 54 de ani, foarte apropiată de familiile conservatoare din UE și SUA.

Potrivit unor surse diplomatice, Marea Britanie și-ar dori fotoliul de secretar general al NATO, dar mai multe state mari din UE se opun, mai ales că Londra a numit până acum trei din cei 13 secretari generali ai NATO.

Fosta prim-ministră Theresa May s-ar califica pentru funcție și ar avea avantajul că este femeie, dat fiind că Alianța ar vrea să-și demonstreze adecvarea, modernitatea și deschiderea, inclusiv în acest fel.

În prezent, România are un reprezentant în conducerea Alianței Nord-Atlantice. Mircea Geoană a fost numit în 2019 secretar general adjunct al NATO, devenind astfel, românul aflat în cea mai înaltă poziție în ierarhia Alianței Nord-Atlantice și prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă această poziție.

Primele imagini cu Klaus Iohannis în Coreea de Sud. Șeful statului a mers în zona demilitarizată, alături de soție FOTO

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început luni, 22 aprilie, vizita oficială în Coreea de Sud. Şeful statului a depus o coroană de flori, împreună cu soția sa, la Cimitirul Naţional din...

Klaus Iohannis, pe lista scurtă a posibililor înlocuitori ai Ursulei von de Leyen pentru candidatura la șefia Comisiei Europene, într-o analiză Euronews Italia

Klaus Iohannis a fost inclus pe lista posibililor înlocuitori ai Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, într-o analiză a Euronews Italia, citată de Rador Radio România, în...