Cum s-a prăbușit încrederea românilor în Klaus Iohannis. Traseul controverselor care i-au marcat ultimul mandat

Miercuri, 08 Iunie 2022, ora 03:05
12271 citiri
Cum s-a prăbușit încrederea românilor în Klaus Iohannis. Traseul controverselor care i-au marcat ultimul mandat
Președinele Klaus Iohannis se află la un minim istoric al încrederii FOTO Facebook / Klaus Iohannis

Încrederea cetățenilor în președintele Iohannis a suferit în ultimul an o scădere dramatică, ajungând la un minim istoric. Direcția a început să plonjeze rapid odată cu aducerea PSD la guvernare.

Conform sondajului internațional realizat de GLOBSEC, președintele Klaus Iohannis a suferit o prăbușire în ultimul an în ce privește încrederea populației, ajungând de la 22% în 2021 la 29% în 2022. Cifrele sunt confirmate și de către un alt studiu publicat la finalul anului trecut de către Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS). Conform datelor, șeful Statului ajungea la un minim istoric, cu doar 5,6% din români care au încredere „foarte multă” în Klaus Iohannis, în timp ce 17% au „multă”, 31,8% „puțină”, iar 45,3 „foarte puțină”. În ciuda atacurilor sale din trecut împotriva PSD, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se bucura de o încredere mai mare decât Iohannis.

Problemele au debutat odată cu prima coaliție

Credibilitatea lui Klaus Iohannis a început să scadă încă din 2021, în momentul în care premierul Florin Cîțu l-a demis din funcția de ministru al Justiției pe Stelian Ion. Presa scria atunci pe surse că remanierea lui Stelian Ion a plecat de la președinte, acesta fiind nemulțumit de faptul că fostul ministru a lansat fără acordul său concursul pentru ocuparea posturilor – cheie de procuror șef DIICOT, procuror șef adjunct la DNA și șefi de secție la DNA și Parchetul General.

În aceeași perioadă, în loc să intervină și să prevină destrămarea coaliției de guvernare, șeful Statului era ocupat în a-l susține pe Florin Cîțu la șefia PNL în cadrul congresului liberal. Câteva luni mai târziu, Cîțu avea să fie la rândul său sacrificat.

După ce USR a ieșit de la guvernare, președintele a dat semne că a început să uite de PSD și a început să critice în repetate rânduri USR, uitând practic de perioada în care îi ataca pe social-democrați aproape săptămânal.

Pe 30 iulie 2020 președintele continua seria de atacuri la adresa social-democraților, pe care îi considera principali vinovați pentru criza din spitale în contextul pandemiei de COVID-19, cu toate că PSD nu mai era de luni bune la guvernare. „Stimați PSD-iști, nu caut vinovați, îi cunosc și o să îi arăt cu degetul. Pe voi!”, afirma aceasta.

Mai apoi, după ce guvernul Cîțu a fost trântit printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și votată de USR, prima nominalizare de premier a președintelui Iohannis era Dacian Cioloș, cu toate că nu exista nicio șansă ca guvernul minoritar pe care îl propunea să treacă.

România s-a confruntat în perioada care a urmat cu numeroase probleme urgente, de la pandemia de COVID-19 la creșterea prețurilor la alimente, facturile la energie și gaze, ori cea mai recentă, războiul din Ucraina. Cu toate astea, ieșirile președintelui au fost din ce în ce mai rare iar românii au început să-l ironizeze din ce în ce mai des pe Facebook. Ultima oară, când a transmis un mesaj sec de Ziua Copilului - „La mulți ani tuturor copiilor!”.

În paralel, la nivel politic, liberalii au început să deconteze o serie de direcții date intern de către Iohannis, acest lucru resimțindu-se în sondaje. Abia recent liberalii au dat semne că încep să-și revină, dar în contextul în care atât AUR cât și USR, principala opoziție din Parlament, se confruntă cu probleme interne majore.

Analistul politic Alfred Bulai amintește pentru Ziare.com faptul că aproape toți președinții români au ajuns în cele din urmă să-și îngroape partidele din care fac parte.

„Nu uitați, președinții români, toți, cu excepția lui Ion Iliescu, și-au cam îngropat partidele lor. Emil Constantinescu avea o relație cu Convenția Democrată, CDR. Nici PNȚCD-ul, care era creierul în anii ‘90 al Convenției Democratice nu mai există, Nici PD-ul nu mai există al lui Traian Băsescu. CDR era uriaș, PNȚCD-ul avea o forță uriașă, PD-ul ajunse la 33-34%. Și s-au topit.

Iohannis ar putea să le calce pe urme. De ce? E relativ simplu. Când ajungi într-o funcție foarte puternică, ca cea de președinte, ai impresia că trebuie să hotărăști tu în fostul tău partid, să crezi că ești destul de puternic să impui pe oricine, și sigur, nu realizezi că în al doilea mandat, când nu vei mai candida, oamenii se reorienteză”, a explicat analistul.

Lider PNL: Lucrăm la proiectul prezidenţial care să îl înglobeze pe Nicolae Ciucă. Ce spune acesta despre coaliția cu PSD
Lider PNL: Lucrăm la proiectul prezidenţial care să îl înglobeze pe Nicolae Ciucă. Ce spune acesta despre coaliția cu PSD
Cred în acest proiect prezidenţial, ni-l dorim, dar în situaţia în care vom merge împreună vom vedea / Oferta comună va include premier şi multe alte funcţii importante Purtătorul de...
Ce alimente vor avea prețuri plafonate până la finalul anului. Cîțu: "Când elimini astfel de măsuri, prețurile explodează"
Ce alimente vor avea prețuri plafonate până la finalul anului. Cîțu: "Când elimini astfel de măsuri, prețurile explodează"
Prețurile plafonate ale alimentelor de bază rămân valabile în continuare după ce Președintele Klaus Iohannis a semnat prelungirea ordonanței de urgență care le reglementează miercuri, 27...
#Klaus Iohannis, #Presedintele Romaniei, #sondaj iohannis, #incredere Iohannis, #coalitie de guvernare, #PSD PNL , #stiri Klaus Iohannis