Șefii de stat și de guvern din UE se reunesc în ședință. Klaus Iohannis a spus că va ridica problema aderării României la Spațiul Schengen

Joi, 15 Decembrie 2022, ora 09:16
1949 citiri
Șefii de stat și de guvern din UE se reunesc în ședință. Klaus Iohannis a spus că va ridica problema aderării României la Spațiul Schengen
Preşedintele României, Klaus Iohannis FOTO Facebook/ Klaus Iohannis

Consiliul European se reuneşte în şedinţă ordinară, la 15 decembrie 2022, pentru a aborda teme precum răspunsul Uniunii Europene (UE) la invadarea Ucrainei, preţurile energiei şi securitatea aprovizionării, cooperarea UE în materie de securitate şi apărare, vecinătatea sudică.

La 12 decembrie 2022, întrebat dacă va aduce pe agenda Consiliului European din 15 decembrie tema aderării României la spaţiul Schengen, preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus că va ridica această problemă în Consiliul European. "Acum, miercuri şi joi (n.r. 14 şi 15 decembrie 2022), probabil şi vineri (n.r. 16 decembrie 2022), vom avea o întrunire a Consiliului European şi cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întruneşte iarăşi Consiliul JAI şi, din datele pe care le avem în acest moment, este greu de crezut că în aşa de puţine zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm să discutăm", a precizat preşedintele român, la 12 decembrie, în contextul declaraţiilor de presă comune susţinute cu preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Ignazio Cassis, la Palatul Cotroceni. Precizarea preşedintelui Klaus Iohannis a avut loc în urma votului negativ exprimat de Austria în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE, din 8 decembrie 2022.

Cu privire la răspunsul UE la invadarea Ucrainei, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la escalada militară masivă a Rusiei după 10 octombrie 2022 asupra infrastructurilor critice. "Escalada militară masivă a Rusiei din 10 octombrie, cu ţintirea repetată a instalaţiilor critice şi a infrastructurii energetice a Ucrainei, a provocat daune uriaşe reţelei electrice a Ucrainei. Milioane de civili rămân fără electricitate, încălzire şi apă curentă. Situaţia, exacerbată pe măsură ce zăpada şi temperaturile sub zero grade, necesită un răspuns adecvat din partea noastră, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea şi asistenţa umanitară. Dincolo de nevoile imediate ale ţării, este necesară şi o dezbatere de fond asupra modului de garantare a sustenabilităţii sprijinului nostru militar şi financiar pentru Ucraina", a punctat Charles Michel în scrisoarea de invitaţie din 12 decembrie, adresată de acesta membrilor Consiliului European, conform https://www.consilium.europa.eu.

Un alt subiect pe agenda Consiliului European este cel al preţurilor la energie şi securitatea aprovizionării. În acest context, liderii UE vor examina progresele înregistrate în ceea ce priveşte deciziile la care au ajuns în cadrul reuniunii Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, când au convenit să accelereze şi să intensifice eforturile de a reduce cererea de energie, să evite raţionalizarea, să asigure securitatea aprovizionării cu energie, să scadă preţurile energiei etc. În cursul reuniunii respective, liderii UE au invitat, de asemenea, Comisia Europeană să accelereze lucrările la reforma structurală a pieţei energiei electrice.

De asemenea, şefii de stat şi de guverne din UE vor aborda cooperarea UE în materie de securitate şi apărare. În cadrul reuniunii informale a Consiliului European de la Versailles, din martie 2022, liderii UE s-au angajat să îşi asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate a UE, să urmeze o direcţie strategică de acţiune în domeniul apărării şi să mărească capacitatea Uniunii de a acţiona în mod autonom. În acest sens, la reuniunea din 15 decembrie 2022, liderii UE vor trece în revistă activitatea desfăşurată pentru punerea în aplicare a acestor angajamente şi pentru întărirea capabilităţilor de apărare ale UE, aşa cum s-a stabilit în Declaraţia de la Versailles şi în Busola strategică - o iniţiativă a UE care urmăreşte să ofere clarificări şi orientări cu privire la politica de securitate şi apărare comună a UE, precum şi să stabilească o interpretare comună a principalelor ameninţări şi provocări cu care se confruntă Europa pe termen scurt şi mediu, se arată pe site-ul Consiliului European.

Nu în ultimul rând, Consiliul European va purta o discuţie strategică privind vecinătatea sudică a UE. Regiunea cuprinde 10 ţări mediteraneene din afara UE: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria şi Tunisia.

Pe site-ul Consiliului European, se precizează că, în funcţie de evenimentele actuale, la reuniunea din 15 decembrie 2022, ar putea fi abordate şi alte chestiuni specifice de politică externă.

* * *

Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre va fi discutată de Consiliul European în luna iunie. ”Suntem pregătiţi să o facem”
Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre va fi discutată de Consiliul European în luna iunie. ”Suntem pregătiţi să o facem”
Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a declarat că va continua să facă toate eforturile necesare pentru ca România să devină stat membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen....
Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni
Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni
Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...
#Klaus Iohannis, #Spatiul Schengen, #spatiul Schengen Romania, #aderare Romania Schengen, #consiliul european , #Spatiul Schengen