Ce îl califică pe Klaus Iohannis pentru șefia NATO și ce șanse are la funcție. ”Nu are nimic de pierdut”

Numele președintelui României, Klaus Iohannis, a apărut în „discuțiile informale” din cercurile înalte ale NATO, susține jurnalista Bloomberg de la Casa Albă, Katie Jacobs, în contextul în care cele mai puternice state NATO și-au anunțat deja susținerea pentru premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte.

Klaus Iohannis și-a exprimat în trecut dorința ca viitorul secretar general al NATO să vină din estul Europei, având în vedere situația geopolitică sensibilă din regiune, însă unele voci spun că este puțin probabil ca aceeași țară care a dat secretarul adjunct al NATO, respectiv pe Mircea Geoană, să dea și secretarul general al Organizației.

Fostul ministru de Externe al României și istoric, Adrian Cioroianu, a vorbit pentru Ziare.com despre candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO, indicând că are o părere bună despre această mișcare, din care președintele Iohannis „nu are nimic de pierdut”.

”Sigur că ar fi foarte bine să ajungă acolo, dar deocamdată suntem în faza anunțării unei posibile candidaturi. Cred că nu este o idee rea în sine, adică nici România și nici președintele Iohannis nu au pierdut prin faptul că s-a anunțat această intenție. Ba dimpotrivă, aș zice că președintele își arată disponibilitatea de a lucra în continuare pentru lumea euro-atlantică”, s-a exprimat fostul ministru de Externe.

Adrian Cioroianu este de părere că, deși Rutte are susținerea unor membri NATO importanți, unele state, cum este Bulgaria, ar putea să nu susțină candidatul olandez, pe motiv că „nu poate uita prea ușor” că Olanda s-a arătat reticentă cu privire la aderarea ei la Schengen.

”Sigur că Rutte poate să pară avantajat în condițiile în care deja membrii importanți ai NATO și-au arătat susținerea. De partea cealaltă este organizația defensivă a lumii libere. Este normal să fie mai mulți candidați. Deci nici domnul Rutte nu va obține unanimitate din prima, iar președintele Iohannis nu are nimic de pierdut”, este de părere istoricul.

Adrian Cioroianu este de părere că președintele Klaus Iohannis este la fel de calificat ca Mark Rutte, premierul olandez, pentru funcția numărul unu de la NATO și că trebuie să facem abstracție de discuțiile și dezbaterile politice interne.

”Indiferent de dezbaterile noastre interne, nu trebuie să plecăm neapărat de la ideea că politicienii altora sunt mai buni decât politicienii noștri. Sigur că e un politician redutabil domnul Rutte, dar până la urmă oameni suntem cu toții. Și președintele Iohannis are o experiență totuși. În momentul acesta este unul dintre veteranii lideri ai Uniunii Europene, are o experiență pe care nimeni nu i-o poate nega. În privința calificări, știți cum se spune, istoria și probele îi fac pe oameni”, a spus Adrian Cioroianu.

El a completat că ambii sunt politicieni, iar în lumea democratică ”armata este condusă de personaje civile, de regulă” și că nu crede ”într-o mare diferență” de calificare între Rutte și președintele României.

Acesta subliniază că unele voci susțin că România nu poate da secretarul general al NATO după ce a dat deja secretarul adjunct, în persoana lui Mircea Geoană.

”Am văzut opinii astăzi că e puțin probabil ca o țară care a dat secretarul adjunct să dea viitorul secretar general al NATO. În primul rând că votul Statelor Unite până acum a fost determinant în alegerea secretarului general și într-un fel este firesc să fie așa având în vedere contribuția la Alianță”, a completat Adrian Cioroianu.

Fostul ministru vorbește despre o discrepanță între „lumea nordului” și Europa de Sud, punctând că, până acum, doar Spania a avut o reprezentare la vârf.

”În schimb, multe din statele de nord au avut o reprezentare mai bună și asta poate să fie un precedent în ce privește o armonizare între nord și sud, între est și vest”, a mai spus istoricul.

Adrian Cioroianu a încheiat spunând că ar fi important ca liderul NATO să fie din estul Europei, în contextul geopolitic actual.

”Într-un fel ar fi important pentru că - vrem, nu vrem - provocările nu sunt la granița Portugaliei, nu sunt la granița Spaniei, nici a Franței. Din păcate, provocările rămân în estul NATO și la Marea Neagră și la Marea Baltică și în țările Baltice și probabil, dacă încălzirea globală își va continua cursul, provocările vor continua în nord”, a completat Cioroianu.

Jurnalista Bloomberg la Casa Albă Jennifer Jacobs a anunţat, joi, într-un mesaj postat pe reţeaua X (fostul Twitter) că România şi-a anunţat intenţia de a-l propune pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO.

„România a notificat pe alţi membri ai NATO că intenţionează să îl nominalizeze pe preşedintele său, Klaus Iohannis, drept candidat la funcţia de secretar general al NATO”, a scris jurnalista făcând referire la un articol scris de doi dintre colegii ei de la Bloomberg.

Aceasta afirmă că decizia României ”va complica efortul celorlalți aliaţi de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”.

Autorităţile de la Bucureşti nu au făcut încă un anunţ oficial în acest sens. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin a spus joi că, în prezent, nu are date să comunice pe acest subiect.

Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat joi că îl susţin pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la şefia NATO, plasându-l pe acesta într-o poziţie puternică pentru a veni la conducerea alianţei transatlantice.

Cu sprijinul Washingtonului, puterea predominantă a alianţei, al celor trei mari ţări europene şi al altor 16 membri NATO, potrivit diplomaţilor, Rutte se află într-o poziţie dominantă, iar orice rival s-ar confrunta cu o luptă dificilă.

Document secret. Armata Germană face planuri cum va hrăni mii de soldați americani în timp ce se îndreaptă spre frontul estic al NATO

Șefii armatei germane întocmesc planuri privind modul în care vor hrăni mii de soldați americani și le vor realimenta tancurile în timp ce se îndreaptă spre frontul estic al NATO, ca parte...

Ministrul polonez de Externe cere poporului rus ”să alunge de la putere asasinii şi hoţii": Un atac al Kremlinului asupra NATO ”va eșua”

Polonia a oferit Ucrainei o asistenţă militară de circa 8,4 miliarde de euro în ultimii doi ani pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, a declarat joi, 25 aprilie, ministrul polonez de externe...