Cum a ajuns liderul din umbră al Kazahstanului ținta sutelor de mii de oameni ieșiți în stradă: „Pleacă, bătrâne!“ ANALIZĂ

O mare parte din furia protestatarilor din Kazahstan s-a indreptat spre fostul președinte, Nursultan Nazarbaev, care își păstrase un rol puternic în țară, chiar și după ce a renunțat la funcție și conducea din umbră.

Miercuri, 5 ianuarie, el a fost demis în încercarea de a-i calma pe manifestanți. Protestatarii au fost auziți scandând numele lui Nazarbaev, iar pe rețelele sociale a fost postată o filmare în care mai mulți oameni încearcă să doboare o statuie gigantică de bronz a fostului lider.

În vârstă de 82 de ani, Nursultan Nazarbaev a condus Kazahstanul cu mână de fier timp de peste 30 de ani. În 2019, acesta a modificat constituția prin care și-a arogat titlul de Elbasî, adică Lider sau Tată al Națiunii pe viață.

Totodată acesta a continuat să conducă Kazahstanul din umbră, prin intermediul a două organisme instituționale și politice.

Primul este Consiliul de Securitate al cărui șef pe viață a devenit imediat ce a părăsit postul de președinte, și cel de-al doilea este partidul său – Nur Otan, tradus prin ”Lumina Patriei”, un partid stat care a servit perfect interesele nomenclaturii formate și cultivate de-a lungul a peste trei decenii de sistemul cleptocratic al lui Nursultan Nazarbaev.

Cu siguranță nu i-ar fi trecut prin minte cu numai două zile în urmă că sutele de mii de kazahi care au ieșit la proteste vor scanda la unison ”Șal, ket!” ( ”Pleacă, bătrâne!”).

Nazarbaev a fost demis miercuri de către președintele Tokaev dintr-un post pe care teoretic era legitimat să-l ocupe pe viață. Ulterior au apărut informații că Elbasî împreună cu familia sa și zeci de cleptocrați kazahi au ales calea exilului, pentru moment în Rusia.

Tokaev poate întoarce protestul în favoarea lui

Potestele s-au transformat în manifestații împotriva fostului președinte al țării, dar care încă era conducătorul de facto din umbră al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev.

Din cauza existenței a doi președinți, Nazarbaev și liderul oficial, Kassim-Jomart Tokaev, subordonat celui dintâi, populația „nu știa unde era adevăratul centru al puterii”.

Un episod a clarificat care este conducătorul de facto al țării. Cei doi președinți ai Kazahstanului au fost împreună, luna trecută, la Sankt Petersburg, cu ocazia summitului țărilor Comunității Statelor Independente (CSI), moment în care „Putin a arătat cine omul său forte din Kazahstan. S-a întâlnit cu Nazarbaev, iar pe Tokaev a primit doar o promisiune” pentru o întâlnire separată la începutul lunii ianuarie.

Acum Tokaev ar putea întoarce protestul în favoarea lui.

Kazahii nu mai suportă sărăcia și corupția

Kazahstanul este un stat tradițional stabil din Asia Centrală, descris adesea ca autoritar. Majoritatea alegerilor din Kazahstan sunt câștigate de partidul de guvernământ cu aproape 100% din voturi și nu există o opoziție politică efectivă.

Analiștii consultați de BBC spun că guvernul kazah a subestimat în mod clar furia populației și că aceste proteste nu sunt totuși surprinzătoare într-o țară fără democrație electorală. Oamenii trebuie să iasă în stradă pentru a se face auziți.

Iar nemulțumirile lor sunt aproape sigur despre un set mult mai larg de probleme decât prețul combustibilului. Cum se explică această lovitură de teatru? Explicația cea mai la îndemână pare a fi de natură economico-politică.

Kazahstanul este printre primele zece cele mai bogate state din lume în resurse minerale. În mod normal această țară ar fi trebuit să prospere exact cum o afirmă sloganele multor protestatari: ”ar fi trebuit să trăim ca în Dubai”.

Realitatea este însă mult sub așteptări. Kazahul mediu statistic are cam 30 de ani, este șomer, iar dacă are norocul să fie angajat atunci câștigă în medie pe economie cam 570 de dolari.

Cu alte cuvinte, populația Kazahstanului este tânără, săracă și puternic stratificată, acolo unde o mare majoritate duce o viață modestă sau săracă, iar un segment îngust al cleptocrației regimului Nazarbaev se complace în opulență.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...