Furie și confuzie după protestele din Kazahstan: Cine sunt „teroriștii“ care au atacat forțele de ordine și s-au dedat la jafuri

Marti, 11 Ianuarie 2022, ora 21:27
4740 citiri
Furie și confuzie după protestele din Kazahstan: Cine sunt „teroriștii“ care au atacat forțele de ordine și s-au dedat la jafuri
Distrugeri în urma protestelor violente din Kazahstan/ FOTO: CNN

Sunetul sticlei sparte răsună sub picioarele lui Andrei Mihailovici care a intrat într-un mall de la periferia Almat, cel mai mare oraș al Kazahstanului, ce a căzut pradă bandelor de jefuitori, la sfârșitul săptămânii trecute. Cutii goale, huse pentru telefoane, pantofi și alte bunuri sunt împrăștiate peste tot.

Mihailovici are un magazin de îmbrăcăminte în mall. Este pentru prima dată când vine aici de când au început tulburările în Almatî, pe 4 ianuarie. După ce a văzut distrugerile, a rămas fără cuvinte.

„Au jefuit totul“

„Au luat totul”, spune el. „În trei zile au scos bunurile și au jefuit tot locul. Pierderile noastre sunt masive. Mulți oameni nu mai au acum din ce să trăiască”. Soldații păzesc acum zona pentru a preveni alte jafuri. Dar nu mai este nimic de protejat.

„Prădătorii au spart geamurile, au pătruns în clădire şi s-au repezit la bancomate să le spargă”, spune Edil, un localnic, care a încercat să-şi ajute prietenul să-şi mai recupereze din marfă, scrie BBC.

„Bineînţeles că ne-a fost teamă. Au tras în noi. Paznicii de la mall au încercat să-l protejeze, dar în zadar” a mai povestit acesta, adăugând că, la un moment dat, jefuitorii au dat foc clădirii, iar ei n-au avut pe cine să cheme în ajutor pentru că liniile telefonice erau căzute.

Tineri şomeri din familii sărace

Cine au fost acei oameni care s-au ciocnit cu forțele de securitate? Chiar au fost protestatari? Guvernul îi numește bandiți și teroriști și se pare că erau înarmați.

Unii dintre ei au încercat să ia cu asalt secțiile de poliție și unitățile militare, în speranța că le vor confisca armele. În unele cazuri, au avut succes. De asemenea, au spart mai multe magazine de arme de foc și le-au prădat.

Demonstranţii care au dat startul protestelor în vestul Kazahstanului au subliniat că au fost paşnici şi că sunt împotriva agresiunilor, acuzând autorităţile de faptul că au provocat violenţele care au urmat.

Dosim Satpaiev, analist politic din Almatî, crede că în spatele mulţimii violente care a atacat forţele de ordine şi a pătruns în clădirile publice, confiscând protestele antiguvernamentale, sunt tineri şomeri din familii sărace.

Acesta spune că în marile oraşe din Kazahstan trăiesc mulţi tineri fără locuri de muncă ce „constituie o masă cu un potenţial de agresivitate” şi care au profitat de incidentele din Almatî „pentru propriile interese”.

Cu siguranţă nemulţumirile economice fac parte din factorii majori ce au alimentat protestele izbucnite din pricina furiei acumulate peste ani faţă de sistemul autoritarist care nu a îmbunătăţit condiţiile de trai. Acestea s-au adăugat situaţiei politice în condiţiile în care la putere a venit un preşedinte considerat succesorul loial al fostului lider.

Totuşi, observatorii bănuiesc că aceşti factori nu au fost suficienţi pentru a antrena proteste de asemenea amploare şi violenţă şi că la baza revoltelor stau, de fapt, lupte pentru putere în interiorul elitei din Kazahstan. Fostul conducător post-sovietic Nursultan Nazarbaev, deşi a renunţat la putere după 30 de ani, şi-a păstrat o mare influenţă asupra vieţii politice, în timp ce preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev ar fi fost doar secundul său.

Unele voci dau exemplul arestării recente a fostului şef al serviciilor secrete, Karim Masimov, un aliat apropiat al fostului lider, ca o dovadă a faptului că în culise s-ar da o luptă secretă pentru putere. Competiţia elitelor ameninţă grav stabilitatea politică din ţară, spune analistul kazah, explicând că aceasta nu se poartă neapărat între cei doi lideri de la vârf, ci în cadrul „cercului lor intim”.

Luptă pentru putere între clanuri

Kazahstanul a trecut în doar o săptămână prin cel puțin trei etape distincte de protest - pașnic, violent și armat, cel din urmă fiind, de fapt, o încercare de a produce o lovitură de stat din partea unor clanuri din sistemul de interdependențe pe bază de rudenie ce îmbină instituțiile formale ale statului cu instituții cutumiare ale sistemului social kazah bazat pe trei niveluri de clanuri.

Dacă pe 2, 3 și 4 ianuarie evenimentele din Kazahstan păreau a fi un protest social-economic spontan ce a degenerat în violențe de masă însoțite de revendicări politice, atunci spre 7 și 8 ianuarie nu a rămas decât tentativa unei lovituri de stat.

Fostul șef al serviciilor secrete kazahe (KNB), Karim Massimov,a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat. În spatele său ar fi stat membri ai clanului fostului președinte Nazarbaev (inclusiv un nepot), care independent de fostul șef al statului au încercat să preia controlul politic prin forță după demiterea, neconstituțională ce e drept, a lui elbasî Nazarbaev.

Pentru a prelua controlul asupra țării, Tokaev a fost nevoit să ceară ajutorul lui Vladimir Putin cu toate că avea la dispoziție o armata de aproape 110.000 de soldați, cu încă 138.000 de rezerviști, iar forțele poliției numără și ele 86.000 de oameni. Dar Tokaev nu era sigur de loialitatea armatei și poliției. În asemenea condiții, a pretins că este atacat ”în valuri de 20.000 de teroriști, din care mulți nu vorbesc limba kazahă” . Acesta a fost un pretext pentru invitarea acestor trupe OTSC. Scopul OTSC nu era de a ataca protestatarii kazahi, ci mai degrabă de a transmite semnalul că Tokaev este interlocutorul preferat de Moscova. Ieri, Tokaev a anunțat că trupele din cadrul alianţei militare post-sovietice Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) vor începe să se retragă în termen de două zile.

„Teroriștii“ lui Tokaev

Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a declarat luni că la revoltele de săptămâna trecută au participat de asemenea combatanţi străini veniţi din alte ţări ale Asiei Centrale, Afganistan şi Orientul Mijlociu, transmis AFP.

”Nu am nicio îndoială că este vorba despre un atac terorist, un act organizat şi bine pregătit împotriva Kazahstanului, cu participarea unor combatanţi străini din ţări ale Asiei Centrale, inclusiv Afganistan. Combatanţi din Orientul Mijlociu de asemenea au participat”, a transmis într-un comunicat serviciul de presă al lui Tokaev, după o discuţie telefonică a acestuia din urmă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Circa 1.300 de companii au suferit pagube, au fost atacate de asemenea circa o sută de bănci şi centre comerciale, iar 500 de maşini de poliţie au fost incendiate, în total pierderi de 2-3 miliarde de dolari pentru statul kazah, a mai menţionat Tokaev, prezentând un bilanţ al violenţelor soldate cu ”numeroase victime printre forţele de ordine şi civili”. Autorităţile locale nu au precizat încă numărul victimelor, afirmând doar că zeci de persoane au fost ucise, printre care 16 membri ai forţelor de ordine.

Kazahstanul s-a confruntat din primele zile ale noului an cu revolte care au pornit de la manifestaţii de protest în urma scumpirii gazelor lichefiate şi care au căpătat revendicări politice, cu manifestări anarhice, clădiri oficiale incendiate şi ciocniri violente între forţele de securitate şi participanţii la aceste manifestări, despre care autorităţile kazahe au afirmat că unii au fost antrenaţi pentru luptă, bine coordonaţi şi au folosit inclusiv arme de foc.

Preşedintele Tokaev a descris luni aceste evenimente drept o tentativă de lovitură de stat. Într-un mesaj televizat transmis vineri, el a reproşat fostului său guvern – pe care l-a demis după izbucnirea revoltelor – că nu a fost capabil să prevină aceste ”atacuri teroriste”. ”Este extrem de important să înţelegem de ce guvernul a scăpat din vedere pregătirile clandestine de atacuri teroriste şi antrenarea celulelor militante sub acoperire”, a subliniat Tokaev.

”Acţiunile lor au relevat existenţa unui plan precis de atacuri asupra armatei, instituţiilor sociale şi administrative în practic toate regiunile, o coordonare perfectă, capabilităţi de luptă puternice şi o brutalitate sălbatică”, a continuat preşedintele kazah, care, după ce a declarat starea de urgenţă, a preluat şi funcţia de şef al Consiliului de Securitate al ţării, deţinută de fostul preşedinte Nursultan Nazarbaev.

„Teroriștii“ lui Putin

Publicația rusă „Nezavisimaia Gazeta“, insinuează că militari ucraineni, mai exact o unitate specială de diversiune a armatei ucrainene, se află în spatele „Frontului de eliberare a Kazahstanului”, o formațiune necunoscută până acum, dar care a produs câteva mesaje video după declanșarea revoltelor de stradă.

Protest Greenpeace la sediul OMV Petrom. Ce au scris activiștii pe clădirea cu vopsea galbenă FOTO
Protest Greenpeace la sediul OMV Petrom. Ce au scris activiștii pe clădirea cu vopsea galbenă FOTO
Activiştii Greenpeace protestează, miercuri, 27 martie, la sediul OMV Petrom, împotriva noului proiect de gaze fosile al OMV Petrom, Neptun Deep, afirmând că va ameninţa habitatele din Marea...
Putin, prins cu minciuna. Ambasadorul Belarusului confirmă că teroriștii de la Moscova nu voiau să fugă în Ucraina
Putin, prins cu minciuna. Ambasadorul Belarusului confirmă că teroriștii de la Moscova nu voiau să fugă în Ucraina
Ambasadorul Belarusului în Federația Rusă, Dmitri Krutoy, a declarat că polițiștii de frontieră din Belarus au împiedicat intrarea în țară a presupușilor teroriști implicați în...
#kazahstan, #proteste, #jafuri, #teroristi , #Kazahstan