Țara care ar putea urma după Ucraina în ”bătaia” Moscovei. "Criteriile de prietenie ale Rusiei devin din ce în ce mai amorfe"

O postare pe rețelele de socializare a fostului președinte rus Dmitri Medvedev care avertiza că nordul Kazahstanului ar putea fi următoarea țintă, după ce Ucraina va fi rapid înlăturată, reflectă mentalitatea "șoimilor" ruși și este în totalitate în concordanță cu dialogul politic rus, unde au mai rămas puține tabuuri.

Kazahstanul este în general considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei după Belarus, așa că Moscova ar putea fi iertată că se aștepta la un fel de sprijin pentru războiul său cu Ucraina din partea țării din Asia Centrală, se arată într-o analiză publicată de think tank-ul Carnegie Endowment for International Peace. La urma urmei, Kazahstanul a participat întotdeauna la toate proiectele de integrare ale Rusiei, inclusiv la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), unde Kazahstanul cooperează cu Rusia în domeniul apărării. În plus, în mare parte datorită Kremlinului, președintele kazah Kassym-Jomart Tokaev și-a păstrat puterea în ianuarie, când țara a fost zguduită de tulburări politice și ciocniri violente.

De la izbucnirea războiului în Ucraina, totuși, mulți din Rusia au considerat acțiunile Kazahstanului ca fiind nedemne de un aliat. A aderat la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, iar într-o apariție la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie, în prezența președintelui Vladimir Putin, Tokaev a declarat că Kazahstanul nu va recunoaște autoproclamatele „republici populare” Donețk și Lugansk.

Retorica sfidătoare a Kazahstanului a fost susținută de acțiuni, autoritățile trimițând ajutor umanitar Ucrainei și menținând contactul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Simbolurile propagandei militare rusești au fost interzise în locurile publice din Kazahstan; parada de Ziua Victoriei din 9 mai a fost anulată; și s-a dat chiar aprobarea oficială pentru un miting împotriva războiului la Almaty. Când petrolul kazah a fost transportat prin Rusia a întâmpinat dificultăți neașteptate, așadar, mulți s-au întrebat dacă Rusia vrea să se răzbune.

În acest context, nu este surprinzător că o postare ștearsă în grabă de fostul președinte – și acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate – Dmitri Medvedev, care sugera că, după Ucraina, Moscova și-ar putea îndrepta atenția asupra soartei nordului Kazahstanului, a fost luată în serios de către mulți oameni. Dar ar putea Rusia într-adevăr să intre în conflict cu un alt vecin al său?

Kazahstanul a făcut în trecut gesturi politice care au nemulțumit Moscova, dar nu au împiedicat niciodată o strânsă cooperare între cele două țări. Acum, totuși, par să fi apărut diferențe economice, partea kazahă nu se grăbește să ajute companiile rusești să ocolească sancțiunile occidentale, opunându-se legalizării importurilor paralele și împiedicând camionagii ruși și belaruși să aducă mărfuri din Europa. Într-o mișcare care este puțin probabil să fie primită cu căldură la Moscova, Kazahstanul oferă, de asemenea, un bun venit călduros companiilor care părăsesc Rusia.

Rusia are cu siguranță o varietate de moduri prin care poate aminti Kazahstanului prețul pe care îl va plăti pentru înrăutățirea relațiilor. Ar putea opri principala sursă de venit a Kazahstanului: exporturile sale profitabile de petrol. Sectorul petrolului și gazelor reprezintă peste 40% din veniturile statului kazah, iar 80% din exporturile sale de petrol trec prin teritoriul Rusiei prin Consorțiul Caspian Pipeline (CPC), din care Rusia este cea mai mare parte interesată (31%). Există și alte rute posibile de export — prin portul din Baku, prin conductă către China sau pe calea ferată către Uzbekistan — dar nu pot egala CPC în ceea ce privește volumul, prețul sau viteza de livrare.

Întrerupând această sursă cheie de venit pentru Kazahstan, Moscova ar putea pune presiune și asupra principalului client al statului din Asia Centrală, Uniunea Europeană, demonstrând că o respingere a petrolului rusesc ar veni cu o pierdere suplimentară pentru UE de peste un milion de barili de petrol kazah pe zi. Este posibil ca aceasta să fi fost amenințarea voalată trimisă atunci când Rusia de două ori – la mijlocul lunii iunie și începutul lunii iulie – a blocat operațiunea CPC, invocând probleme tehnice. Ambele incidente au urmat declarațiilor lui Tokaev care nu ar fi fost pe placul Moscovei: una privind intenția Kazahstanului de a respecta sancțiunile anti-ruse, iar cealaltă despre disponibilitatea țării de a contribui la stabilizarea situației pe piețele energetice europene. Ambele opriri au fost de scurtă durată, dar ar fi putut duce la situații de urgență la întreprinderile din Kazahstan cu cicluri de producţie continue.

Exporturile de petrol nu sunt în niciun caz singurul punct de presiune kazah pe care rușii l-ar putea exploata. Kazahstanul depinde în mod critic de importurile din Rusia pentru o serie de produse alimentare, în special ulei de gătit, zahăr și lapte. Rusia este, de asemenea, o sursă cheie de produse petrochimice, fier și îngrășăminte pentru Kazahstan, precum și piese auto importate. În general, Rusia reprezintă o cincime din comerțul exterior total al Kazahstanului, în timp ce peste jumătate din fluxurile de mărfuri ale Kazahstanului trec prin Rusia. Din nou, rutele alternative – spre Europa prin Caucazul de Sud, spre sud prin Uzbekistan și Turkmenistan, sau pe calea ferată către China – sunt mult mai scumpe.

Cum se va dezvolta situația face obiectul unor dezbateri. În urma invaziei Ucrainei, aproape orice în politica externă a Rusiei pare posibil și nu se poate baza pe criterii raționale pentru a prezice acțiunile Moscovei.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca Rusia să se fi bazat pe un mare sprijin din partea Kazahstanului în timp ce își pregătea invazia. De asemenea, este puțin probabil ca Moscova să suporte critici directe, dar Kazahstanul nu a depășit încă această linie, așa că relațiile ruso-kazahe nu au suferit o schimbare fundamentală.

În Asia Centrală, în general, prioritatea Rusiei a fost întotdeauna consolidarea regimurilor politice prietenoase. Punerea de presiune asupra Kazahstanului acum – constrângerea economică, forțarea să susțină războiul și solicitarea unei ruperi cu Occidentul – ar slăbi actuala conducere, care nu și-a revenit încă pe deplin după neliniștea din ianuarie.

Între timp, disponibilitatea lui Tokaev de a înfrunta public Moscova nu a făcut decât să-i întărească poziția în societatea kazahă. Oamenii încep să-l vadă ca pe un politician independent care nu se mai bazează pe predecesorul său, Nursultan Nazarbaev, sau pe Putin. Dacă Kremlinul încearcă să-l forțeze pe Tokaev să se retragă din poziția sa, riscă să provoace un nou val de nemulțumire publică în Kazahstan, care, la rândul său, va afecta problemele economice care nu au fost încă rezolvate.

Acum că Rusia este izolată de Occident, trebuie să demonstreze că are relații bune în altă parte, nu în ultimul rând în Asia Centrală. Nicio surpriză, deci, că postarea lui Medvedev a provocat atât de multă îngrijorare. Deși textul a fost ulterior înlăturat și autenticitatea lui a fost negata, el reflectă așteptările șoimilor din societatea rusă și este în întregime în concordanță cu dialogul politic actual din Rusia, unde aproape nimic nu este tabu. Critici similare la adresa Kazahstanului se aud în mod regulat de la oficialii ruși.

Factorul cheie aici, însă, este că postarea lui Medvedev a transferat pur și simplu aceeași logică pe care o aplică Ucrainei în relațiile sale cu Kazahstanul. Dacă Kremlinul consideră că această logică este suficientă pentru a justifica o invazie militară, ce anume îl împiedică să facă același lucru în alte foste republici sovietice? Deocamdată, Moscova vede Kazahstanul ca pe un regim prietenos, dar criteriile de prietenie ale Rusiei devin din ce în ce mai amorfe.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Zelenski anticipează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei în următoarele săptămâni. ”Nebunia Kremlinului este în continuare nemăsurată” VIDEO

Volodimir Zelenski, preşedintele ucrainean a declarat luni seara, 15 aprilie, în discursul său adresat naţiunii, că are informaţii de la serviciile sale de secrete potrivit cărora Rusia va...