Analiză: Prescripția, o armă cu două tăișuri

După zece ani, proxeneții sau traficanții de minore vor putea să scape de pedeapsă sub umbrele prescripției.

Potrivit unui raport de anul trecut al Comisiei Europene, cele mai multe victime ale traficului de persoane la nivelul UE sunt din România. Din 7.000 de femei exploatate anual în spațiul Uniunii Europene, 3.000 provin din țara noastră. Dincolo de statistici, numărul e mult mai mare, întrucât o seamă de victime exploatate sexual, mai ales minore, nu reclamă traficanții și proxeneții. Unele de frică, altele de rușinea de a apărea în instanță și de a fi judecate public.

Dacă violul și actul sexual cu un minor nu se prescriu, în schimb infracțiunile de proxenetism, trafic de persoane și de minori se prescriu după zece ani de la comiterea faptei. Instanța constată că infracțiunea există, are în mână pedeapsa care trebuie aplicată, dar e legată de mâini și de picioare de prevederile Codului Penal privind prescripția.

Minore chiar și de zece-doisprezece ani care sunt traficate în țările europene pentru a fi exploatate sexual, sunt practic violate în fiecare zi de mai mulți „clienți“. Unele dintre ele rămân însărcinate. Dar proxeneții sau traficanții de minore nu pot fi învinuiți de infracțiunea de viol, pentru că nu ei au violat copilele, ci doar le-au vândut pentru a fi violate, astfel că după zece ani vor putea să scape de pedeapsă sub umbrela prescripției.

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat un verdict neașteptat în dosarul de corupție al milionarului Dragoș Dobrescu, achitat anul trecut de Curtea de Apel București pe motiv că fapta s-a prescris, și a retrimis dosarul la Curtea de Apel pentru rejudecare. Este pentru prima dată când o instanță din România respectă o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România este obligată să respecte principiul supremației dreptului UE asupra legilor naționale ale statelor membre. Altfel spus, o instanță națională este obligată să respecte normele UE în cauzele contradictorii de drept european și de drept național.

În 2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. În urma deciziei CCR, 5.000 de procese au fost închise pentru că faptele s-au prescris.

Printre numele sonore care au scăpat de condamnările cu închisoarea la prima instanță se numără Elena Udrea și Ioana Băsescu în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Traian Băsescu. Când dosarul a ajuns la ÎCCJ, instanța supremă a constatat că fapta s-a prescris. La prima instanță Elena Udrea fusese condamnată la 8 ani de închisoare iar Ioana Băsescu la 5 ani.

Paltin Gheorghe Sturdza, Viorel Hrebenciuc și fiul acestuia Andrei Hrebenciuc au fost judecați în dosarul privind retrocedările ilegale de pădure, în care prejudiciul calculat de DNA era de 300 de milioane de euro. Când dosarul a ajuns la ÎCCJ, în virtutea aceleiași decizii a CCR, instanța a constatat că faptele s-au prescris. Un lucru e de neînțeles, și anume de ce procurorii mai pun dosarele penale pe masa Înaltei Curți, dacă știu că faptele s-au prescris? Un exces de zel post factum?

Printre cei care au scăpat de închisoare sau au fost eliberați în baza deciziei CCR sunt și Dorin Cocoș, condamnat pentru o fraudă de 16 milioane de euro într-un dosar privind despăgubirile supraevaluate pentru un teren din București, Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al BNR, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor, judecat pentru spălare de bani în dosarul Microsoft.

Potrivit unui raport al Poliției Române, în 2019 un număr de 4.500 de infractori erau dați în urmărire internațională după ce fuseseră condamnați definitiv la închisoare. Pentru mulți dintre ei între timp a intervenit prescrierea infracțiunilor și au putut să se întoarcă liniștiți în țară. Odată cu noua definire impusă de Curtea Europeană de Justiție, prescripția va putea opera și retroactiv.

E încă un exemplu în care normele Uniunii Europene fac curățenie în angrenajul clientelar autohton dintre politicieni, infractori și magistrați.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Candidatura Dianei Şoşoacă la Primăria Capitalei a fost respinsă. „Eu nu am anunţat niciodată public că voi candida. E un ordin de la Marcel Ciolacu”

Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 42 Municipiul Bucureşti a respins candidatura Dianei Şoşoacă, preşedintă a partidul S.O.S. România, pentru funcţia de primar general al Capitalei,...

O femeie din Constanța și-a violat fiica minoră timp de 4 ani. La abuz participa și partenerul ei

O femeie de 31 de ani din judeţul Constanţa este cercetată, după ce a întreţinut relaţii sexuale cu fiica sa de 13 ani, împotriva voinţei sale, iar aceste fapte au avut loc în ultimii...