2021: Un an pierdut și o piruetă anti-Vest

Miercuri, 29 Decembrie 2021, ora 10:583617 citiri
2021: Un an pierdut și o piruetă anti-Vest

Justiția a rămas în 2021 așa cum a lăsat-o Liviu Dragnea, ciuntită și pregătită să fie folosită de infractorii de toate categoriile.

Nicio stricăciune nu a putut fi reparată, fiindcă liberalii s-au așezat încă de la început alături de social-democrați într-o poziție lipsită de demnitate, pregătind aducerea PSD la guvernare. Același PSD în fruntea căruia Dragnea amenința multinaționalele și ținea discursuri anti-occidentale a fost luat sub aripa protectoare a președintelui Klaus Iohannis. Partidul lui Ion Iliescu și al lui Adrian Năstase, la fel de nereformat ca pe vremea celor doi mari lideri social-democrați, cu la fel de multe probleme, dar fără specialiștii de odinioară, a fost preferat de președinte în detrimentul USR. Această manevră a schimbat sensul votului și speranța celor care mai credeau că statul de drept ar putea funcționa și în România.

2021 a fost anul marii joncțiuni, în care două guverne pro-reformiste au fost date jos pentru a aduce în față un cabinet de compromis, condus de un militar fără niciun fel de experiență politică. Au fost aruncate la gunoi în acest fel reformele promise de Klaus Iohannis în anul electoral 2020, dar și proiectele puse pe masă de USR și de Ludovic Orban, în prima parte a anului, totul de dragul menținerii autorității prezidențiale asupra executivului sau, poate, și din alte motive încă necunoscute.

Anul 2021 a fost dominat de haos politic și moarte, orchestrate probabil involuntar de președinte și de premierul său favorit, Florin Cîțu. Criza politică s-a suprapus peste valul al treilea al pandemiei, care a umplut până la refuz spitalele de suferinzi nevaccinați. Haosul a fost o trambulină pentru extremiștii de la AUR, care au profitat de fiecare eroare a liderilor partidelor democrate pentru a aduna și mai mulți adepți.

AUR a fost ingredientul, care a accentuat criza: USR s-a aliat cu AUR pentru a se răzbuna pe primul ministru Cîțu, care l-a demis, fără niciun fel de consultări și fără să aibă motive serioase, pe ministrul Justiției, Stelian Ion, de la USR. În paralel AUR a deschis o listă de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis. Această mișcare a extremiștilor l-a grăbit pe președinte să facă înțelegerea cu PSD.

2021 a fost, deci, și anul soluțiilor imorale: USR a făcut-o din frondă, dar și fără să aibă o analiză pe termen mai lung și înțelepciunea negocierilor prelungite până la obținerea rezultatului dorit, în vreme ce Klaus Iohannis s-a asociat cu PSD la guvernare de teamă să nu fie suspendat, dar, poate, și cu gustul nostalgiei (sau al restanței) din 2009, când a fost propus premier, sub numele de premierul de la Grivco, de PSD, PNL și minusculul partid al lui Dan Voiculescu. Imoralitatea a pornit, însă, de la orgoliile neponderate ale unor lideri cu prea puțină experiență sau care răspund și altor comenzi, din afara jocului politic.

AUR și PSD sunt câștigătorii de moment ai instabilității politice prelungite. Cele mai recente sondaje arată că PSD (ajunge la 40%, AUR cu 15%) îi suflă în ceafă PNL-ului, care are doar 17%, iar USR este la 11% (Avangarde, decembrie 2021). Întregul eșafodaj i-a dezamăgit pe alegătorii, care și-au petrecut după-amiezile iernii din 2017 în frig strigând împotriva contra-reformelor juridice ale PSD. Sorin Grindeanu, premierul din 2017, care voia să dezincrimineze abuzul în serviciu și să grațieze faptele de corupție se află azi în guvernul generalului Nicolae Ciucă și a fost readus la putere de președintele Iohannis. Omul are și alte probleme de etică, fiindcă nimeni nu a putut să găsească în biblioteci sau altundeva cartea pe care pretinde că a scris-o împreună cu tatăl său și pe care și-a trecut-o în CV-ul de politician: Nicolae Grindeanu și Sorin Grindeanu, Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă, Editura Ionescu, 2002.

Soluțiile imorale care au marcat anul politic 2021 persistă și au efecte complicate: aproape 70% dintre români preferă un partid naționalist, care promovează valorile religioase și familia tradițională, peste 60% consideră că valorile tradiționale se pierd din cauza dezinteresului, iar 30% dau vina pe străini pentru tot ceea ce e rău (INSCOP, octombrie 2021). Aceste preferințe vin mai ales dinspre locuitorii orașelor mici sau zonelor rurale, puțin educați și nevaccinați, care pot fi ușor prinși în plasa AUR.

Extremismul s-a întors în parlament și în societate după mai bine de zece ani de acalmie, în care PSD și PNL au exersat naționalismul și homofobia în formule mai puțin dinamice, decât o fac azi liderii AUR.

Manifestarea lor anti-vaccin cu escaladarea gardurilor parlamentului a fost bine primită de Moscova, iar Sputnik, site-ul de propaganda al Kremlinului a așezând-o pe Diana Șoșoacă pe primul loc într-un top al celor mai buni politicieni români, pentru lupta ei anti-vaccin. Pe locurile doi și trei se află Cristian Terheș și Liviu Dragnea pentru războiul lor anti-Vest. Aceasta e direcția în care duc formațiunile naționaliste. Sputnik îi premiază, însă, și pe Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului pentru acțiunile sale anti-vaccin și pe președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop pentru „implicarea sa în apărarea credinței și tradițiilor poporului român”, dar și pentru apelurile sale grăbite antieuropene, de tipul „ lăsați-ne așa cum suntem și cum am apucat de la moși și strămoși”.

Tabloul naționaliștilor politici e completat cu cel al Curții Constituționale, care a respins săptămâna trecută decizia Curții de Justiție a UE, potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE. Judecătorii Curții de la București insistă că ar trebui modificată Constituția pentru impunerea supremației dreptului european, deși textul actual ar fi suficient. Nu e prima decizie anti-europeană a Curții Constituționale din România, dar e cea mai importantă. Direcția aceasta imprimată de fostul deputat PSD, Valer Dorneanu și președintele Curții e de mare ajutor Moscovei, care încearcă din greu să dividă UE.

Păstrând contrareforma juridică, cu o Curte Constituțională naționalistă, cu un partid parlamentar extremist în creștere și cu un guvern fără coloană vertebrală, România intră încet, dar sigur în grupul statelor suveraniste.

Deutsche Welle

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News