ONU cere Israelului să anuleze ordinul de evacuare. Situația amintește de „Nakba“, exodul din 1948 al palestinienilor

Mii de palestinieni fug din Gaza devastatî de bombardamente, sperând să-şi găsească refugiu mai spre sud, după ce armata israeliană a ordonat populaţiei să evacueze nordul acestui teritoriu unde se pregăteşte o ofensivă terestră în ripostă la atacul sângeros lansat în urmă cu o săptămână de Hamas.

Imagini video au arătat vineri numeroși palestinieni care își împachetau lucrurile și începeau să își evacueze casele, după ce Națiunile Unite au declarat că armata israeliană a ordonat populației să evacueze nordul Fâșiei Gaza, înainte de o posibilă operațiune terestră israeliană în enclavă.

În cursul zilei de vineri, imagini difuzate de CNN au arătat civili din Gaza City, Deir el Balah și din alte părți din nordul Gaza care își înghesuiau bunurile în mașini, taxiuri și camionete și se îndreptau spre sud pe autostradă.

Într-o înregistrare video furnizată de Reuters, o femeie care își ține copilul în brațe este văzută citind o broșură verde și albă, cu un mesaj scris în arabă.

„Pentru siguranța dumneavoastră, nu ar trebui să vă întoarceți acasă până la noi ordine din partea IDF (Forțele Armate ale Israelului)”, scria pe pliant.

„Trebuie să vă eliberați casele imediat și să vă îndreptați spre sudul Wadi Gaza”. Pe pliant era desenată o diagramă care arăta săgeți spre sudul Gaza, cu o zonă desemnată în colțul din stânga sus al hărții pe care scria „Zona de ajutor umanitar”.

Se pare că aceste pliante au fost lansate vineri din avioane în Gaza de către IDF. Imagini în direct de la noi agenții au arătat pliantele căzând din cer, avertizându-i pe palestinieni cu privire la incursiunea așteptată să vină.

Imaginile difuzate de CNN au arătat că multe familii au ținut cont de avertismentul FDI. Unele își legaseră mai multe saltele pe acoperișul mașinilor. Altele au condus cu portbagajul și ușile deschise, pentru a lua cât mai multe persoane și bunuri. Unii au fost văzuți chiar stând pe capotă în timp ce familiile traversau orașul. Alții pur și simplu mergeau pe jos, cărând în saci cât de mult puteau.

ONU avertizează că proviziile s-au terminat

ONU a avertizat că proviziile pentru echipele sale din Fâşia Gaza s-au terminat şi şi-a reiterat apelul către autorităţile israeliene de a permite accesul ajutoarelor umanitare în zonă.

Zeci de mii de palestinieni care au fugit din nordul Fâșiei Gaza după un ordin de evacuare al armatei israeliene s-au luptat sâmbătă să găsească hrană, apă sau un loc unde să se adăpostească.

Familiile strămutate sunt înghesuite în școli și spitale din sud, în timp ce altele se înghesuie în casele prietenilor și familiei. Mulți alții dorm în aer liber pe străzi, chiar dacă atacurile aeriene israeliene, inclusiv în sudul Gazei, continuă.

„Este o luptă pentru viață aici”, a spus Zeina Ghanem, rezidentă din Gaza, vorbind sâmbătă dimineața de la un centru de refugiați din sudul Gazei, condus de agenția Națiunilor Unite care ajută refugiații palestinieni. „Nu există mâncare. Nu există apă. Nu au unde dormi.”

Au fost 500 de persoane strămutate din nordul Gazei, bărbați, femei și copii, toți strânși într-o singură sală mică, a spus ea.

În plus, toate organizaţiile umanitare ale ONU au cerut Israelului să revină asupra ordinului său de evacuare completă a nordului Gaza în următoarele ore pentru a evita transformarea a ceea ce este deja o tragedie într-o situaţie disperată.

Cel puţin 2.269 de palestinieni au fost ucişi şi alţi 9.814 au fost răniţi în atacuri israeliene în Fâşia Gaza şi Cisiordania, a anunţat sâmbătă Ministerul Sănătăţii palestinian, citat de Reuters.

În Fâşia Gaza, bilanţul morţilor a ajuns la 2.215, printre care 724 copii, după bombardamentele israeliene în acest teritoriu controlat de Hamas. De asemenea, 8.714 persoane au fost rănite, precizează un comunicat.

Peste 1.300 de clădiri au fost complet distruse în Fâşia Gaza, a anunţat sâmbătă Biroul de coordonare a afacerilor umanitare al ONU (OCHA), după o săptămână de bombardamente israeliene intense.

Potrivit agenţiei ONU, 5.400 de locuinţe „au fost distruse“, iar alte aproape 3.750 sunt atât de avariate, încât au devenit nelocuibile.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că loviturile în curs împotriva Gazei nu sunt decât 'începutul' ripostei la atacul sângeros al Hamas de sâmbăta trecută.

Experta ONU în populaţii strămutate s-a declarat vineri "îngrozită" de ordinul de evacuare dat de armata israeliană populaţiei din nordul Fâşiei Gaza, care constituie, potrivit ei, o crimă împotriva umanităţii, relatează AFP.

"Suntem îngroziţi de ideea că un milion de palestinieni se vor alătura celor 423.000 de persoane care au fost deja alungate din casele lor de violenţele din ultima săptămână", a declarat Paula Gaviria Betancur, raportorul special al ONU pentru drepturile persoanelor strămutate în propria ţară, potrivit unui comunicat.

"Este de neconceput că mai mult de jumătate din populaţia din Gaza să poată traversa o zonă în război activ fără consecinţe umanitare devastatoare, mai ales atunci când sunt lipsite de bunuri şi servicii de primă necesitate", a adăugat ea.

"Deplasările forţate ale populaţiilor constituie o crimă împotriva umanităţii, iar pedeapsa colectivă este interzisă de legislaţia umanitară internaţională", a declarat experta columbiană, cerând Israelului să revină asupra deciziei.

Arabia Saudită a declarat vineri că respinge "categoric" orice strămutare a populaţiei din Gaza, condamnând bombardarea "civililor fără apărare", fiind cea mai puternică critică la adresa Israelului de la atacul lansat de Hamas, relatează AFP.

Nakba“, exodul din 1948 al palestinienilor

Exodul din 1948 al palestinienilor, sau „Nakba“, evocat vineri, 13 octombrie, de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas în legătură cu situaţia actuală din Fâşia Gaza, se referă la cei 760.000 de palestinieni care au fugit sau au fost expulzaţi din casele lor în timpul primului război israeliano-arab, care a coincis cu crearea statului Israel, notează vineri AFP.

„Nakba“ (Catastrofa, în limba arabă) este comemorată în fiecare an în ziua de 15 mai.

Israelul a ordonat vineri evacuarea spre sud a „tuturor civililor“ din oraşul Gaza, „pentru propria lor securitate şi protecţie“ înaintea unei ofensive terestre care prinde tot mai mult contur. Ordinul vizează circa 1,1 milioane de locuitori din nordul Fâşiei Gaza.

Potrivit ONU, peste 423.000 de persoane sunt deja strămutate intern în Gaza de la declanşarea războiului actual dintre Hamas şi Israel, acum şapte zile.

La 14 mai 1948, David Ben-Gurion, liderul mişcării sioniste, declara independenţa Israelului, aplicând o rezoluţie a ONU ce prevedea împărţirea Palestinei, aflată până atunci sub mandat britanic. A doua zi, cinci ţări arabe intrau în război împotriva noului stat.

Primul val de plecări ale palestinienilor începuse încă de la debutul luptelor între miliţii evreieşti şi palestiniene la sfârşitul lui 1947, după votul ONU asupra acestui plan respins de statele arabe.

Exodul s-a amplificat considerabil după masacrul din aprilie 1948 în care peste o sută de săteni palestinieni din Deir Yassin, în apropiere de Ierusalim, au fost omorâţi de două grupuri paramilitare evreieşti.

Începând din martie 1948, autorităţile sioniste lansau „Planul Dalet“, pentru a-i împinge pe locuitorii palestinieni să evacueze zonele atribuite evreilor în planul de împărţire.

Sute de mii de palestinieni au fugit sau au fost alungaţi de militari mai ales din localităţile Lod şi Ramla (centru), precum şi din Tiberiada, în Galileea (nord).

Deja în decembrie 1948, Adunarea Generală a ONU adopta rezoluţia 194 privind dreptul de a reveni al refugiaţilor, stipulând că „refugiaţii care vor să revină la căminele lor şi să trăiască în pace cu vecinii lor ar trebui să fi autorizaţi să facă aceasta cât mai curând posibil“, şi că „ar trebui achitate despăgubiri pentru proprietăţile celor care nu vor să revină“.

Israelul respinge categoric acest drept, afirmând că a autoriza revenirea fie şi a unei mici părţi dintre aceştia ar echivala cu proclamarea propriului sfârşit ca stat evreu.

În plus, statul israelian a adoptat în 1950 o lege zisă a „bunurilor celor absenţi“, care plasează sub tutela sa toate proprietăţile pe teritoriul israelian ce aparţinuseră arabilor care fugiseră ori se instalaseră în străinătate în momentul creării statului Israel.

De partea sa, Israelul reaminteşte că 850.000 de evrei au fost alungaţi, la rândul lor, din ţările arabe după declaraţia de independenţă din mai 1948.

ONU are înregistraţi în prezent 5,9 milioane de refugiaţi palestinieni, repartizaţi între Teritoriile Palestiniene (Cisiordania, ocupată de Israel din 1967, şi Fâşia Gaza), Iordania, Liban şi Siria.

După 75 de ani de la exod, palestinienii întreţin visul revenirii.

Amintirea este întreţinută de asemenea din solidaritate de către descendenţii palestinienilor rămaşi în Israel după războiul din 1948-1949, numiţi „arabi israelieni“.

Cheia mare ruginită a unei case ce nu mai există sau titlul de proprietate mototolit asupra unei bucăţi de pământ au devenit, în taberele de refugiaţi, simbolul acestei aspiraţii la întoarcere. Manifestanţii palestinieni care comemorează în fiecare an Nabka poartă şi ei o cheie supradimensionată, simbolul tradiţional al caselor pierdute.

Egiptul, îngrijorat de consecințele iminentei operațiuni israeliene în Rafah. ”Respingem migrarea forţată a palestinienilor de pe pământurile lor”

Preşedintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi a reiterat joi, 25 aprilie, poziţia fermă a ţării sale împotriva strămutării palestinienilor din Fâşia Gaza vecină, în timp ce operaţiunea...

Mesajele transmise de Hamas prin doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul din octombrie. „Noi suntem în pericol aici. Există bombe, îngrozitor”

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a difuzat sâmbătă, 28 aprilie, o înregistrare video în care apar doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul său de la 7 octombrie în sudul...