Hamas i-a luat și pe civilii din Gaza prizonieri. Respinge ideea unui coridor umanitar propusă de Egipt

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza şi de şase zile în război cu Israelul, a respins propunerea creării unui coridor umanitar făcută de Egipt.

Acest coridor „ar forţa poporul palestinian să îşi părăsească patria" şi ar implica noi strămutări şi căutări de locuri de refugiu, a declarat joi, 12 octombrie, pentru EFE o sursă din cadrul grupării islamiste.

Potrivit acesteia, Hamas continuă să ceară "acces la produsele şi bunurile de primă necesitate, cum ar fi combustibilul sau electricitatea, tot ceea ce poate să le garanteze" celor 2,3 milioane de palestinieni din enclavă "dreptul la viaţă", în timp ce Fâşia Gaza se află în pragul colapsului umanitar în urma bombardamentelor intense şi a unui asediu israelian total care împiedică chiar şi intrarea alimentelor.

"Cu toate acestea, deschiderea unui coridor sigur pentru a-i forţa pe oamenii noştri să îşi părăsească patria şi să sufere o moarte permanentă nu este ceva cu care poporul nostru şi rezistenţa noastră să fie de acord", a declarat membrul organizaţiei islamiste, care a comis sâmbăta trecută un atac surpriză terestru, maritim şi aerian asupra Israelului, soldat cu peste 1.300 de morţi şi 3.200 de răniţi.

În Gaza, cel puţin 1.350 de persoane au fost ucise şi 6.049 au fost rănite în urma atacurilor aeriene israeliene, iar spitalele sunt lipsite de electricitate şi duc lipsă acută de materiale, ceea ce a generat o situaţie limită.

Potrivit EFE, circa 3.000 de persoane au fost strămutate joi într-un hotel din Gaza, unde au rămas fără apă şi mâncare, în timp ce Israelul a efectuat bombardamente intense în locuri precum oraşul Rafah, situat în sudul enclavei şi adiacent punctului de trecere a frontierei cu Egiptul.

Ministerul Sănătăţii din cadrul Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP) a făcut joi un apel urgent la Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi la comunitatea internaţională pentru o intervenţie imediată, astfel încât medicamentele şi materialele medicale să poată fi trimise în Gaza pentru sălile de operaţie, serviciile de urgenţă şi unităţile de terapie intensivă.

Ministerul Sănătăţii palestinian a cerut ajutor pentru "deschiderea spitalelor de campanie pentru a salva vieţile răniţilor, în special ale femeilor, copiilor şi bătrânilor", întrucât "numărul mare de răniţi depăşeşte în prezent capacitatea spitalelor din Fâşia Gaza", a declarat ministrul local al sănătăţii, Mai al Kaila.

În acelaşi timp, Israelul - potrivit unor surse de securitate egiptene - a respins de asemenea propunerea făcută de Egipt pentru crearea temporară a unei zone tampon în Fâşia Gaza, în apropierea frontierei sale, pentru a găzdui persoanele strămutate care fug de bombardamentele israeliene.

Negocierile continuă între Egipt şi SUA cu privire la ajutorul umanitar pentru Gaza şi la transferul răniţilor care necesită tratament în Egipt, precum şi la un armistiţiu propus de autorităţile de la Cairo, potrivit surselor, care au precizat că, până în prezent, toate aceste propuneri au fost respinse de Israel.

De asemenea, guvernul egiptean a declarat joi dimineaţa că punctul de trecere a frontierei Rafah cu Egiptul este "deschis traficului şi nu a fost niciodată închis" de la izbucnirea conflictului.

Numărul persoanelor strămutate în interiorul Fâşiei Gaza a depăşit 338.000, crescând cu 75.000 numărul civililor care şi-au părăsit casele în interiorul teritoriului palestinian într-o singură zi, a anunţat astăzi Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).

Criză umanitară

Singura centrală electrică din Gaza a încetat să mai funcționeze după ce a rămas fără combustibil pe 11 octombrie, lăsând spitalele pline de răniți în beznă. Unitățile s-au folosit de generatoare de rezervă pentru a putea îngriji răniții. Chiar și înainte de izbucnirea conflictului, Fâșia Gaza primea curent electric doar 13 ore pe zi. Se așteaptă ca unele spitale cu rezerve limitate să rămână fără combustibil în câteva zile. De asemenea, peste 600.000 de persoane au rămas fără apă potabilă din cauza deciziei israeliene de a întrerupe aprovizionarea cu apă.

Pompele locale de apă și sistemele de canalizare vor avea, de asemenea, nevoie de combustibil pentru a funcționa. Închiderea punctului de trecere a mărfurilor de la Kerem Shalom cu Israelul a dus la epuizarea stocurilor de alimente: o treime din magazinele din Gaza raportează o lipsă de produse de bază. ONU afirmă că majoritatea magazinelor mai au suficiente alimente pentru doar două săptămâni.

Înghesuiți printre ruine Fâșia Gaza are una dintre cele mai mari densități de populație din lume. În medie, sunt peste 5.700 de oameni pe kilometru pătrat, dar această cifră crește la peste 9.000 în orașul Gaza. Peste 75% din populația Gazei - aproximativ 1,7 milioane de oameni - sunt refugiați înregistrați, potrivit ONU.

Peste 500.000 dintre ei trăiesc în opt tabere aglomerate răspândite pe tot teritoriul. Conflictele dintre militanții palestinieni și Israel și condițiile de viață precare au lăsat mulți oameni fără locuințe adecvate. Datele ONU arată că din cele 13.000 de case distruse din 2014 și până în prezent, doar 2.200 au primit fonduri pentru reparații. Alte 72.000 de case au fost lăsate la stadiul de ruine. Bilanțul a crescut alarmant odată cu noile atacuri. În Fâșia Gaza, lucrările nu pot fi realizate pentru că Israelul oferă acces limitat la materiale de construcții și echipamente specifice. Tel Aviv invocă o așa numită "dublă utilizare".

Palestinienii se bazează pe importuri pentru a-și asigura hrana de zi cu zi. Aproximativ 22% din cele 12.000 de camioane încărcate de mărfuri pe care Israelul și Egiptul le-au permis prin punctele de trecere Kerem Shalom și Rafah în august 2023 erau provizii de alimente, potrivit ONU. Restricțiile israeliene privind accesul la terenurile agricole și pescuit i-au forțat pe palestinieni să depindă doar de importuri și ajutoare, pentru că nu-și pot produce singuri alimentele. Fermierii nu pot cultiva nimic pe terenurile pe care le dețin în zonele restricționate și bine delimitate de Israel.

Mulți copii merg la școli administrate de Organizația Națiunilor Unite, dar aceste clădiri funcționează mai mult pe post de adăposturi în urma bombardamentelor. Potrivit agenției palestiniene pentru refugiați UNRWA, 71% din cele 278 de școli ale sale din Gaza au un sistem „în două ture”, cu o parte dintre elevi care învață dimineața și ceilalții după amiază. Sistemul este, însă, unul precar - în medie, în 2022 învățau nu mai puțin de 41 de elevi. Fâșia Gaza are una dintre cele mai tinere populații din lume, cu aproape 65% din populație sub 25 de ani, potrivit CIA World Factbook. Prin comparație, procentul tinerilor din Londra depășește puțin 20% în Londra, unde, conform datelor de la recensământul din 2021, peste 65% dintre locuitori au vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.

Peste 80% dintre palestinieni trăiesc în sărăcie, iar nivelul șomajului e unul record: 45% în 2022. Șomajul în rândul tinerilor e chiar mai mare - 73,9% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 19 și 29 de ani, care dețin diplome de liceu sau diplome universitare, nu au un loc de muncă. Majoritatea persoanelor care trăiesc acum în Fâșia Gaza sunt descendenți ai refugiaților palestinieni care au fost expulzați în mod violent din casele și satele lor natale din ceea ce este astăzi Israelul modern, în timpul războiului din 1948, care a dus la crearea statului.

Mesajele transmise de Hamas prin doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul din octombrie. „Noi suntem în pericol aici. Există bombe, îngrozitor”

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a difuzat sâmbătă, 28 aprilie, o înregistrare video în care apar doi ostatici israelieni pe care i-a răpit în atacul său de la 7 octombrie în sudul...

Universitățile de top din SUA se luptă să țină în frâu protestele faţă de războiul din Gaza

Protestele faţă de războiul din Gaza s-au extins de la Columbia şi Yale la alte universităţi, în timp ce oficialii se străduiesc să disperseze o mişcare de protest în plină expansiune,...