Poliția moralității, unitatea represivă care seamănă teroare în Iran, are mii de spioni sub acoperire numai la Teheran

Mii de iranieni au ieșit în stradă în ultimele zile pentru a protesta față de moartea unei tinere care a fost arestată și ucisă de poliția moralității pentru că nu a purtat corect hijabul. Sute de femei din Iran și din diaspora își ard eșarfele și își taie părul în public și pe internet, în semn de protest.

Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit pe 15 septembrie în urma rănilor provocate în arest și după câteva zile petrecute în comă. Amini a fost arestată de poliția moralității pe 13 septembrie, când vizita capitala împreună cu fratele ei, și dusă la centrul de detenție unde urma să primească cursuri de reeducare cu privire la ținuta corespunzătoare.

Poliția islamică din Iran a susținut că tânăra a murit în urma unui atac de cord și că avea probleme de sănătate, fapt negat de familia Amini.

„Autoritățile mint despre fiica mea în fiecare zi”, a declarat tatăl îndurerat al Mahsei Amini. „Vă spun tare că Mahsa nu avea nicio problemă de sănătate. Persoana care mi-a lovit fiica trebuie adusă în tribunalului.”

Acesta a adăugat și faptul că fiica sa era, de fapt, îmbrăcată corespunzător. În Iran, membrii familiilor celor omorâți de autorități care îndrăznesc să vorbească public despre incident riscă să fie arestați.

Conform documentelor medicale obținute de Iran International, craniul Mahsei fusese zdrobit, ceea ce a dus la hemoragie și edem cerebral. Loviturile îndurate au fost atât de severe încât nu ar fi avut nicio șansă să supraviețuiască.

Familia Amini, de etnie kurdă, a fost presată de autorități să-și îngroape fiica în secret pentru a evita „haosul” în capitala Teheran. Nu li s-a permis să vadă autopsia tinerei.

Comisarul ONU pentru drepturile omului, Nada Al-Nashif, a cerut ca moartea Mahsei Amini să fie investigată de o comisie imparțială și a condamnat forța excesivă folosită de poliție împotriva protestatarilor.

Poliția mullahilor

Povestea lui Amini a scos din nou aparatul de represiune al Iranului în lumina reflectoarelor, ridicând problema responsabilității și impunității de care se bucură elita clericală a țării. „Ar fi greu să găsești o femeie iraniană obișnuită sau o familie obișnuită care să nu aibă o poveste de interacțiune cu poliția religioasă și centrele de reeducare”, a spus Tara Sepehri Far, cercetător principal în Orientul Mijlociu și Nord., citată de CNN.

Poliția moralității, înființată în 2005, este o forță de aplicare a legii cu acces la putere, arme și centre de detenție, a spus ea. Ei au, de asemenea, control asupra recent înființatelor „centre de reeducare”.

Centrele acționează ca niște unități de detenție, unde femeile - și uneori bărbați - sunt luate în custodie pentru că nu respectă regulile statului privind modestia. În interiorul acestora, deținutelor li se oferă cursuri despre islam și importanța hijabului, apoi sunt forțate să semneze un angajament că vor respecta codul vestimentar înainte de a fi eliberate.

Prima dintre aceste unități a fost deschisă în 2019, a declarat Hadi Ghaemi, director executiv al Centrului pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul în New York, adăugând că „de la crearea lor, care nu are nicio bază legală, agenții acestor centre au reținut în mod arbitrar. nenumărate femei sub pretextul că nu se conformează hijab-ului impus de statul islamic”.

Codul strict de vestimentație pentru femeile iraniene

Hijabul, eșarfa care acoperă părul femeilor, a fost impus prin lege în Iran în urma revoluției din 1979 prin care liderii religioși au preluat controlul țării.

„Femeile în vârstă de peste 9 ani trebuie să poarte în public eșarfă și să aibă haine largi, astfel încât să nu i se poată identifica formele. Pe lângă acestea, au fost aduse de-a lungul timpului ajustări privind fardul puternic, care e considerat imoral în această situație. Aceste elemente sunt considerate aspecte decadente conform codului derivat din legea islamică, precum interzicerea consumului de băuturi alcoolice”, precizează Flavius Caba-Maria de la MEPEI.

Femeile cu convingeri religioase mai stricte se acoperă și mai mult, purtând niqab (voalul care acoperă fața) sau burqa (veșmântul care acoperă femeia din cap până în picioare).

Acest standard este impus de „poliția moralității” din Iran, atât de forțele de ordine cât și de unii cetățeni mai conservatori. Regulile nu se aplică doar femeilor musulmane, ci tuturor femeilor de pe teritoriul țării. Anul trecut, autoritățile din Iran au introdus amenzi pentru femeile care nu se acoperă corespunzător. Alte pedepse pentru îmbrăcămintea neconformă includ „închisoarea sau chiar biciuirea în public”, conform expertului consultat de Europa Liberă.

În ultimele câteva luni, patrulele „poliției moralității” au devenit din ce în ce mai dese și mai violente, iar femeile considerate că poartă hijabul prea larg au fost agresate verbal și bătute. Femeile deținute de aceste patrule sunt duse într-un centru de îndrumare unde li se explică caracterul moral al legilor și cum trebuie să respecte acest cod vestimentar.

Teroarea poliției islamice poate merge pănă la a „ intra în case și scotoci până găsesc ceva compromițător, lenjerie intimă prea incitantă, alcool, reviste diverse și chiar dacă nu găsesc nimic tot te pot duce la închisoare, unde te umilesc și te duc la controale ginecologice, dacă nu ești măritată”. Apoi, agenții fac permanent filtre pe șosea și dacă descoperă într-o mașină un bărbat și o femeie care nu sunt căsătoriți îi duc în arest, iar ea pleacă adesea de-acolo violată.

După Revoluția Islamică din 1979, vârsta căsătoriei a fost coborâtă de la 18 ani la 9, adulterul femeii se pedepsește prin lapidare iar dacă din orice motiv femeia vrea să divorțeze fără voia soțului, pierde tot, atât copiii, cât și dota pentru care a fost dată. Căsătoriile aranjate au rămas de actualitate, la fel și dota obligatorie pe care trebuie să o aducă fata. Poligamia e încă acceptată, chiar dacă e rară.

Caba-Maria spune că „în august a fost semnat un decret de către președintele țării Ebrahim Raisi cu privire la adoptarea unor măsuri mai stricte privind vestimentația purtată de femei. S-a luat în considerarea folosirii tehnicii de identificare facială a femeilor care se deplasează în public neconform cu codul vestimentar. Măsura se aplică și pe conturile media, femeile angajate public pot fi concediate.”

Din aceste patrule fac parte și femei, care poartă văluri lungi și negre și au un comportament deosebit de crud față de femeile pe care le arestează. Șeful patrulelor speciale a fost suspendat în urma acuzațiilor, însă măsura pare să fi fost luată mai degrabă pentru a liniști protestatarii ci nu pentru a reforma sistemul.

7000 de polițiști sub acoperire la Teheran

În 2016 a fost înființată o unitate de 7.000 de polițiști sub acoperire al acestui braț armat al mullahilor. Agenții au fost desfășurați mai ales la Teheran pentru a monitoriza respectarea codului vestimentar islamic.

Rolul noii unități este de a raporta femeile pentru purtarea necorespunzătoare a hijabului, de a raporta pe oricine hărțuiește femei, pe oricine are muzică tare în mașini și încalcă regulile de circulație. Dimensiunea noii unități i-a luat pe mulți prin surprindere. Unitatea include și ofițeri de sex feminin. Această unitate beneficiază și de informatori vigilenți, mulți, din rândul femeilor ultrareligioase.

„Nici KGB nu avea 7.000 de spioni în întreaga lume”, a scris pe Twitter un iranian. Utilizatorii rețelelor sociale au criticat această „risipă tragică de resurse umane” și ceea ce ei consideră a fi priorități prost înțelese.

„Este menită să sperie oamenii”, a spus un utilizator de Facebook. Vor să creeze sentimentul că oamenii „sunt urmăriți în permanență” și vor, de asemenea, să „crească neîncrederea în rândul oamenilor” și să-i țină ocupați cu „niște lucruri fără valoare pentru a-i împiedica să se concentreze asupra problemelor majore existente”.

O echipă anonimă de dezvoltatori de aplicații iranieni a venit cu o soluție pentru a-i ajuta pe tinerii iranieni să evite poliția moralității cu o aplicație pentru telefon numită „Gershad”. Aplicația permite utilizatorilor să „raporteze” locația în care poliția religioasă patrulează și să avertizeze trecătorii neprudenți.

Ales la președinția țării în 2021, președintele ultraconservator Ebrahim Raïssi a înăsprit recent legea privind purtarea hijabului. Din 5 iulie, voalul trebuie să acopere acum, pe lângă păr, gâtul și toți umerii. Un decret din 15 august expune femeile la pedepse mai severe în cazul nerespectării regulilor vestimentare.

Universitățile de top din SUA se luptă să țină în frâu protestele faţă de războiul din Gaza

Protestele faţă de războiul din Gaza s-au extins de la Columbia şi Yale la alte universităţi, în timp ce oficialii se străduiesc să disperseze o mişcare de protest în plină expansiune,...

Protestatarii israelieni au ars o masă simbolică de Paște în fața casei premierului Netanyahu: ”Cel mai rău premier” VIDEO

Protestatarii israelieni au dat foc luni unei mese, simbol al cinei tradiţionale de Seder care marchează începutul Paştelui evreiesc, în faţa domiciliului prim-ministrului israelian Benjamin...