Ion Iliescu o dă din Revoluție în Mineriadă. Procurorii vor din nou să-l urmărească penal pentru evenimentele din 13-15 iunie 1990

Înalta Curte ia în discuție miercuri, 17 noiembrie, cererea de redeschidere a urmăririi penale formulată de procurorii Parchetului General pe numele lui Ion Iliescu, pentru infracțiunea de crime împotriva umanității în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Termenul de judecată are loc la o săptămână după ce instanța supremă a restituit la Parchet Dosarul Revoluției.

Cererea de redeschiderea a umăririi penale pe numele fostului șef de stat a fost depusă la Înalta Curte de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) a Parchetului General, pe data de 11 noiembrie.

La termenul de luni, 15 noiembrie, avocatul lui Ion Iliescu a cerut amânarea pentru a putea studia dosarul, iar instanța a stabilit că dosarul va fi luat în discuție miercuri, începând cu ora 8.00.

Surse din Parchetul General au confirmat pentru Ziare.com că solicitarea de redeschidere a urmăririi penale pe numele lui Ion Iliescu vizează evenimentele sângeroase din 13-15 iunie 1990.

Cum faptele de „infracțiuni contra umanității” nu se prescriu, rămâne de văzut la termenul din 17 noiembrie 2021 cum vor motiva procurorii în fața instanței redeschiderea urmăririi penale față de Ion Iliescu.

Cum s-au jucat procurorii „de-a alba neagra” cu dosarele lui Iliescu

Ziare.com l-a întrebat de Doru Mărieș – președintele Asociației 21 Decembrie 1989 – ce părere are despre cererea procurorilor de redeschidere urmăririi penale cu privire la Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei, la o săptămână de la restituirea la Parchet a Dosarului Revoluției.

„Nu mai spuneți Dosarul Mineriadei, că n-a fost mineriadă în data de 13 iunie 1990. Asta e o mare tâmpenie, să spunem Dosarul Mineriadei, ca să se acopere ce au făcut autoritățile statului, începând din 13 iunie 1990.

Armata, Miliția și cu SRI ne-au rupt în două pe data de 13. Pe 14 au venit minerii așa, ca o acoperire. Cineva a avut grijă să tot insiste cu Mineriada. Să îi spunem Dosarul 13-15 iunie 1990, că altfel nu se văd ei (n.r. – inculpații). Tot așa cu Dosarul Revoluției: până în 22 decembrie, după 22 decembrie – tot Revoluție. Pe acela l-am împărțit eu în două: după 22 decembrie 1989 nu mai e revolție, e lovitură de stat.

Dosarul a fost redeschis pentru că a rămas un capăt de dosar (acesta care e la SUPC) și, probabil că acum – redeschizându-se dosarul, după ce a venit de la Curtea Supremă cu toate probele anulate în 2020 – s-au uitat ce hârtii au mai rămas. Și poate că au spus: ce e cu rămășița aia de dosar scos de sub urmărire penală de Kovesi? Păi, infirm-o, că nu e bine.

Asta trebuiau să o facă procurorii care au anchetat dosarul în perioada 2016-2019. În momentul în care Curtea Constituțională a României a dat decizia că dosarele cu militari și civili nu le mai fac procurorii militari, cele două dosare (n.r. – Revoluția și Mineriada) s-au dus la SUPC. Și au rămas acolo până în 2014. Dar, între timp, a survenit altă decizie a CCR, care a spus că o anulează pe cea din 2007.

În 2007 CCR a spus că aceste dosare le vor face procurorii militari, iar în 2014 tot CCR a spus că nu, le fac civilii. Așa ceva nu există pe lumea asta, decât la noi”, a declarat Doru Mărieș.

Președintele Asociației 21 Decembrie 1989 a subliniat că Laura Codruța Kovesi a fost cea care, în perioada 2007-2009, pe vremea când era procuror general al României, l-a scos de sub urmărire penală pe Ion Iliescu.

Cine l-a „băgat între coperți” pe Iliescu și cine l-a scos „basma-curată”

Fostul procuror militar Dan Voinea a început urmărirea penală față de Ion Iliescu în data de 9.06.2005, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care:

• propagandă pentru război,
• genocid,
• favorizarea infractorului,
• complicitate la tortură,
• subminarea puterii de stat,
• acte de diversiune,
• comunicare de informaţii false.

Pe 7 decembrie 2007, Laura Codruţa Kovesi a infirmat rezoluţia prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu, desemnându-se ca cercetările să fie continuate de către procurori din cadrul SUPC.

În anul 2008, o parte din cercetări au fost preluate de DIICOT, iar procurorii de aici au dispus scoaterea de sub urmărire penală a mai multor persoane, printre care Ion Iliescu (pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false), Mihai Chiţac, Emil Dumitrescu, Corneliu Diamandescu şi încetarea urmăririi penale faţă de Virgil Măgureanu, scrie Adevărul.ro.

Apoi, prin rezoluţia nr. 175/P/2008 din 17.06.2009, procurorii de la SUPC au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu pentru:

• săvârşirea infracţiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii),
• genocid (întrucât fapta nu există),
• tratamente neomenoase (lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii)
• complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârşirii acesteia).

Totodată, s-a dispus încetarea urmăririi penale pentru infracţiunile de distrugere, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente.

Procurorii reiau de la zero Dosarul Mineriadei

Pe data de 10 decembrie 2020, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv restituirea la Parchetul Militar a dosarului Mineriadei din 1990, în care au fost trimişi în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.

Instanţa supremă a respins toate contestaţiile depuse la dosar de Parchetul General şi părţile vătămare, fiind menţinută o decizie din 8 mai 2019 a unui judecător de cameră preliminară, prin care s-a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi s-a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale.

În mai 2019, judecătorul de cameră preliminară a admis cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii din acest dosar, printre care şi fostul preşedinte Ion Iliescu, de partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne, precum şi excepţiile ridicate din oficiu de magistrat.

„Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/P/2014 din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, sub următoarele aspecte:

• sub aspectul nelegalităţii constând în lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990;
• sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane (art. 439 alin. (1) lit. a); în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, se arăta în decizia magistratului, menţinută de un alt complet de la ÎCCJ.

De asemenea, instanţa a constatat nulitatea mai multor acte de urmărire penală, respectiv rezoluţii ale Parchetului Militar, printre care şi cea din 9 iunie 2005, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu.

„Dispune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare”, se menţionează în decizia judecătorului.

Practic, prin această decizie, procurorii trebuie să refacă de la zero ancheta în acest dosar.

Ce au scris procurorii militari în rechizitoriul desființat de ICCJ

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe:

• Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României;
• Petre Roman, fost prim-ministru;
• Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru;
• Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii;
• general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
• De asemenea, au fost deferiţi justiţiei:
• amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN;
• Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului;
• Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;
• Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor;
• general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;
• colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne;
• Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...