Dosarul Revoluției, din nou pe masa Înaltei Curți. Cine a avut primul „pe mână” Arhiva Securității și ce a făcut cu ea

Ion Iliescu este principalul artizan al „psihozei teroriste” de după 22 decembrie 1989, moment al fugii lui Nicolae Ceaușescu, iar pentru a-i lua locul dictatorului acesta a recurs la acțiuni de dezinformare care au avut ca rezultat 857 de morți și 2.382 de răniți. Gelu Voican Voiculescu a avut pe mână arhivele Securității și a distrus probele, iar generalul Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Otopeni, unde militarii s-au omorât între ei, suspectându-se că ar fi „teroriști”.

Primul termen din noul Dosar al Revoluției se va judeca la Înalta Curte, vineri, 27 ianuarie, dată la care vor fi citați cei trei inculpați pentru crime împotriva umanității – Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus – precum și peste 2.000 de părți vătămate în acțiunile care au avut loc în perioada 22-31 decembrie 1989.

Rechizitoriul din Procesul Revoluției a fost refăcut, iar procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) i-au trimis din nou în judecată pe cei trei, după restituirea dosarului la Parchet, pe 10 noiembrie 2021, pentru remedierea unor nereguli.

Ziare.com prezintă extrase din noul rechizitoriu din Dosarul Revoluției, cu privire la faptele pe care procurorii SPM le rețin în sarcina celor trei membri de la vârful FSN.

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt ultimii trei inculpați care mai pot fi trași la răspundere pentru evenimentele de după 22 decembrie 1989 în condițiile în care alți ofițeri de rang înalt din Miliție, Securitate sau Armată – cooptați de „grupul Iliescu” în Comitetul Frontului Salvării Naționale (CFSN) – au fost deja condamnați, au primit clasare sau au decedat în răstimpul de 33 de ani scurs de la Revoluție.

„Psihoza securist-teroristă a stat la baza acțiunilor violente prin folosirea de armament militar. Focul fratricid, tragerile haotice, consumul uriaș de muniţie, au fost efecte directe ale instaurării psihozei securist-teroriste. Analiza întregului material probator al dosarului relevă această concluzie. În lipsa acestei psihoze, tragediile survenite începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 nu s-ar fi produs. În baza probelor administrate, s-a concluzionat că nu au existat alte cauze ale survenirii acestor tragedii. În timpul Revoluției nu au acționat forțe teroriste sau terorist-securiste, nu au acționat forțe străine, neacționând nici alte forțe interne total acoperite (de genul structurilor de rezistență)”, notează procurorii SPM.

Ion Iliescu a produs o baie de sânge pentru a păstra puterea

Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, inculpatul civil Iliescu Ion s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).

Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.

El a acționat în mod direct şi nemijlocit, la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat, precum și legitimarea în fața opiniei publice:

• „Faptele reţinute în sarcina inculpatului civil Iliescu Ion, au determinat, în mod direct și conștient, producerea de multiple acţiuni violente, prin folosirea armelor de foc şi a tehnicii de luptă aflată în dotarea forţelor armate, care au avut ca urmare imediată punerea în pericol a vieţii, integrităţii fizice şi psihice, precum şi dreptul la libertate al cetăţenilor români.
• Inculpatul civil Iliescu Ion a deţinut și funcţia de şef militar, subordonându-și Consiliul Militar Superior și astfel este responsabil penal pentru infracțiunile comise (inducerea în eroare) de militarii cu funcții superioare de comandă, aflați sub autoritatea şi controlul său efective. Toate aceste fapte ale inculpatului se circumscriu infracțiunilor împotriva umanității.
• În scopul menţinerii şi consolidării puterii politice, dar și în scopul legitimării în fața opiniei publice, inculpatul civil Iliescu Ion, folosindu-se de autoritatea de care dispunea la acel moment şi de postul naţional de televiziune, care, în contextul evenimentelor care au urmat după plecarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, se bucura de prezumţia totală de bună-credinţă cu privire la informaţiile diseminate, a dezinformat grav întreaga opinie publică românească, dar şi străină, inoculând în conştiinţa tuturor românilor, inclusiv la nivelul forţelor armate, ideea existentei unor forţe contrarevoluţionare redutabile şi a necesităţii de lichidare a acestora.
• Acest fapt a determinat, în mod direct şi nemijlocit, instaurarea psihozei securist-teroriste la nivel național şi crearea premiselor care au stat la baza numeroaselor situaţii de foc fratricid între cadrele MApN, cadrele MI-DSS (trecute sub comanda MApN), Gărzile Patriotice și civilii înarmați survenite începând cu seara zilei de 22.12.1989, psihoza securist-teroristă fiind cauza tragediilor existente începând cu acest moment.
• „Manipularea şi dezinformarea populaţiei cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare în cadrul unităţilor de securitate şi apelul de lichidare a acestora au avut, în fapt, ca scop consolidarea puterii politice și legitimarea în fața opiniei publice de către inculpatul civil Iliescu Ion şi grupul restrâns de persoane care i s-au alăturat în acest demers, din care a făcut parte și inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican.
• Totodată, inventarea „dușmanului securist-terorist” a ajutat structura de comandă a MApN (subordonată lui Iliescu Ion și CFSN) să beneficieze de impunitate pentru represiunea împotriva poporului român exercitată sub comanda lui Ceaușescu Nicolae, în intervalul 16-22 decembrie 1989”, se arată în rechizitoriu.

Gelu Voican Voiculescu – primul care a avut pe mână arhivele Securității

Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp:

• „Probatoriul administrat în cauză a relevat că Voiculescu Voican Gelu a fost, în intervalul 22-30 decembrie 1989, un veritabil factor decizional politico-militar, avându-l ca lider ierarhic superior doar pe inculpatul Iliescu Ion.
• În acest interval de timp s-a implicat direct și autoritar în toate deciziile importante, astfel încât inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost recunoscut, atât de către structurile militare şi civile interne dar şi de către mass-media din România, ca veritabil factor decizional în grupul care preluase puterea politico-militară în stat.
• În calitate de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican s-a implicat în deciziile politice și militare luate de noua structură care preluase puterea politică în stat, fiind unul dintre membrii grupului restrâns care a asigurat conducerea CFSN până la constituirea, în data de 27 decembrie 1989, a Biroului Executiv.
• A făcut parte din grupul restrâns care la 24 decembrie 1989 a decis execuția soților Ceaușescu, înainte de organizarea procesului acestora la data de 25 decembrie 1989, fiind reprezentantul CFSN la procesul din 25 decembrie 1989.
• Inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit de inculpatul civil Iliescu Ion, viceprim-ministru al Guvernului României, prin Decretul nr. 5 din data de 28 decembrie 1989, publicat în Monitorul Oficial nr. 5 din 27 decembrie 1989.
• De asemenea, la data de 31.12.1989, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit în funcția de comandant al structurilor fostului Departament al Securității Statului, calitate din care a avut acces la arhiva fostului DSS şi s-a ocupat de gestionarea acesteia. Aspectul este deosebit de important, având în vedere că a fost probată preocuparea constantă a puterii politico-militare care în decembrie 1989 a preluat puterea totală în România de a distruge probele apte să conducă la aflarea adevărului cu privire la conduitele din decembrie 1989 aparținând factorilor decizionali ai acestei puteri dar și cu privire la alte realități anterioare intervalului revoluționar.
• În urma alegerilor din data de 20 mai 1990, a fost ales senator pe listele Frontului Salvării Naționale, calitate din care a demisionat la data de 19 martie 1992.
• „ Toate aceste demnități, cu precădere cea de viceprim-ministru al Guvernului României - 28 decembrie 1989 și cea de comandant al structurilor fostului DSS – 31.12.1989, demonstrează fără echivoc faptul că inculpatul Voiculescu a fost un lider marcant al CFSN, un veritabil factor de decizie politico-militară începând cu data de 22 decembrie 1989, orele 16.00. Din această poziție, cu intenție, a participat la luarea deciziilor cu caracter politico-militar, a dezinformat grav opinia publică secondându-l pe Iliescu Ion, exercitându-și totodată autoritatea și asupra cadrelor militare din componența Consiliului Militar Superior, structură militară subordonată conducerii CFSN”, mai arată procurorii SPM.

Iosif Rus – acuzat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni

Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave:

• „Faptele inculpatului au amplificat până la cote paroxistice psihoza securist-teroristă, la nivel național. Inducerea în eroare exercitată de inculpatul Rus Iosif, încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, a indus la nivelul întregii opinii publice convingerea existenței unui război total (terestru și aerian), purtat de forțele securist-teroriste loiale vechiului regim.
• Cu implicarea directă a inculpatul gl. (rtr.) Rus Iosif, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, în intervalul 22-25 dec. 1989, au fost ordonate şi executate 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare și 26 de ieşiri cu elicopterele militare (cele mai multe deasupra orașelor țării), aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachete aer-sol inclusiv asupra Cimitirului Ghencea din București, ocazie cu care efectiv au fost răscolite anumite morminte. În acelaşi timp, de la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri”.
• Cel mai grav incident petrecut în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost marcat prin episodul tragic consumat în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989 în faţa Aeroportului Internaţional Otopeni.
• Incidentul a avut drept consecință pierderea unui număr mare de vieţi omeneşti (militari şi civili) şi rănirea multor persoane, într-un interval scurt de timp (aproximativ 10 minute) și a avut loc în condiţiile în care unei subunități a trupelor fostei DSS (UM 0865 Câmpina) i s-a ordonat de către inculpatul Rus Iosif să se deplaseze pentru apărarea Microgarnizoanei Aeroportului Internaţional Otopeni, iar între forţele deja existente în dispozitivul de apărare al aeroportului aparţinând MApN şi cele sosite în ajutor a izbucnit focul fratricid.
• În conjunctura din decembrie 1989, a fost vorba despre confruntarea violentă dintre trupele MApN şi cele ale DSS, în condiţiile în care, prin dezinformari succesive, cadrele MI-DSS erau percepute ca fiind ostile Revoluţiei și aflate sub comanda fostului preşedinte. Incidentul s-a soldat cu 48 de morţi (40 de militari şi 8 civili) şi 15 răniţi. Civilii decedaţi în acest eveniment se aflau într-un autobuz care asigura în mod curent legătura între Bucureşti şi Aeroport, ajuns în zonă exact la momentul declanşării focului fratricid. Asupra acestui mijloc de transport în comun, militarii din dispozitivul de apărare al aeroportului au deschis focul, presupunând (fiind sub efectul psihozei) că este folosit de „securiști-terorişti”, se arată în actul de sesizare a instanței supreme.

„Cercetările efectuate au demonstrat că inculpatul Rus Iosif, în calitate de Comandant al Aviaţiei Militare, în seara zilei de 22 decembrie 1989, fără drept și în mod repetat a dat un ordin militar prin care a solicitat ca în sprijinul Microgarnizoanei Aeroportului Internaţional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor fostului DSS. Acest ordin, a produs o ruptură informaţională şi de comunicare între forţele angrenate deja în paza şi apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esenţiali ce au creat premisele focului fratricid”, rețin procurorii SPM.

După 22 decembrie s-a tras cât pentru „un război real, pe scară largă”

Potrivit rechizitoriului, cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16:00 – 30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese și 2382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din București și principalele orașe ale României:

• „Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situații de foc fratricid, un consum uriaș de muniție militară, trageri haotice și, în general, o stare de pericol pentru societate.
• În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) și grenade de mână (ofensive și defensive).
• Totodată, în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachetele aer-sol (PRND). De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri.
• Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 8 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare”, rețin procurorii SPM.

„Astfel, populaţia României a fost manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este specific unui război real, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat”, se mai arată în noul rechizitoriu.

Piedone vorbește despre un complot în favoarea lui Nicuşor Dan: ”Nu mă întoarce nimeni înapoi”

Cristian Popescu Piedone (PUSL), candidat la funcţia de primar al Capitalei, a infirmat, din nou, marţi, 23 aprilie, zvonurile referitoare la o posibilă retragerea a sa din cursa electorală şi...

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei: ”Bucureștenii să nu mai fie forțați să aleagă răul cel mai mic"

Candidatul liberal la Primăria Capitalei, anunțat odată cu retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursă, vrea să propună „un model liberal de administrație”. Sebastian Burduja, liderul...