Din subteranele Revolutiei din decembrie 1989: De ce nu sunt identificati teroristii si nu sunt anchetati fosti membri ai Securitatii?

Multe dintre aspectele care tin de subteranele Revolutiei din decembrie 1989 nu sunt inca cercetate si lamurite: multe persoane din Securitate si Ministerul de Interne implicate in reprimarea Revolutiei nu sunt audiate, nu sunt cercetate evenimentele incepand din 14 decembrie, ci numai din perioada de dupa 22, nu se spune clar cine au fost asa-zisii teroristi, acuza istoricul Madalin Hodor.

El sustine ca, de fapt, in decembrie 1989 nu a existat niciun terorist, ci erau doar diversionisti, care faceau parte dintr-o operatiune mai mare organizata de Securitate si ministerele de Interne si al Apararii. Pentru ca toate acestea sa fie clarificate si cunoscute, Hodor impreuna cu alti doi istorici au lansat, saptamana trecuta, Petitia pentru restaurarea adevarului si dreptatii in Dosarul Revolutiei.

Cine a tras in noi dupa 22

La sfarsitul anului trecut, Madalin Hodor a realizat impreuna cu Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, si cu Roland Thomasson, doctor in stiinte politice, o lucrare stiintifica privind evenimentele din decembrie 1989: "Cine a tras in noi dupa 22" - Studiu asupra vinovatilor pentru victimele Revolutiei Romane din decembrie 1989. Articolul a aparut in Noua Revista de Drepturile Omului.

"Noi am descoperit ca sunt mai multe persoane din Securitate si Ministerul de Interne care au fost implicate in reprimarea Revolutiei si care nici macar nu au fost audiate de anchetatori. Inclusiv la Timisoara", explica Hodor.

Istoricul face trimitere la celebrele "Liste ale lui Ambrozie", in care apar numele subofiterilor si ofiterilor de Securitate care au tras la Timisoara in decembrie 1989. Totul a plecat de la agenda personala a unui maistru militar, pe nume Ambrozie Pantea. In decembrie 1989, el era gestionarul depozitului de armament al Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne Timis.

Meticulozitatea gestionarului

Ambrozie i-a notat in agenda sa pe toti cei care ridicau arme si munitie din depozit, mentionand tipul armei, seria si cantitatea de munitie ridicata. Se intampla in zilele de 17, 18 si 19 decembrie, cand 272 de arme au ajuns la subofiteri si ofiteri de Securitate si Militie. Dupa fuga lui Ceausescu, pe 22 decembrie, securistii si militienii au predat doar 63 de arme.

"S-a facut compararea armelor care s-au predat in 17, 18, 19, 20 decembrie, si dupa aia s-au adus inapoi, si s-a facut proces-verbal, pe 25 si pe 27 decembrie, dupa seriile de arme. Ambrozie a notat cui i le-a dat. Unele arme erau cu urme de funingine pe teava. Era foarte usor sa identifici persoanele si sa le intrebi ce au facut cu ele. S-a tras cu unele arme!", explica Hodor, pentru Ziare.com.

Istoricul arata ca, in cazul crimelor de la Timisoara, doar seful Securitatii din oras, Traian Sima, a fost condamnat. Alti cativa ofiteri de Securitate, care initial fusesera condamnati, au scapat dupa ce faptele au fost gratiate.

Arestarile de la Iasi

Hodor explica si ca anchetele procurorilor in dosarele care au privit Revolutia nu ar fi acoperit toate zilele Revolutiei.

Madalin Hodor

Inclusiv ancheta de la Parchetul General, in care sunt cercetati fostii lideri CFSN sau generali: Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al Apararii) si Gelu Voican Voiculescu, vizeaza in principal perioada de dupa 22 decembrie, dupa fuga sotilor Ceausescu si prinderea cuplului la Targoviste.

"Noi cerem ca toti vinovatii, incepand cu 14 decembrie, nu 17 decembrie, sa raspunda. In 14 decembrie 1989, la Iasi a fost o represiune. A fost mobilizata Securitatea, au fost arestati oameni. Cerem de acolo sa se faca o ancheta efectiva.

Sa fie identificati cei care au participat la detentiune ilegala, la batai. Nu numai din 22 decembrie incolo", mai spune Hodor.

Cine sunt executantii

De asemenea, sunt lucruri care trebuie elucidate si pentru perioada de dupa 22 decembrie 1989. Asta dupa ce procurorii vorbesc de o diversiune militara a unui grup de persoane care vrea sa preia puterea in Romania.

"Deci nu teza care exista inainte, ca s-au impuscat intre ei, ci faptul ca psihoza a fost indusa printr-o diversiune militara. Acesta includea simularea de tinte aeriene, zvonuri false pe televiune, trageri pentru ca unitatile sa se impuste intre ele, simulatoare de foc etc. Toate au actionat simultan, potrivit Parchetului.

Ei sunt intr-o fractura logica fundamentala. Nu poti spune ca diversiunea a fost facuta de Iliescu, Brucan si Stanculescu. Ca sa realizeze diversiunea asta nu aveai nevoie doar de oameni care sa dea ordine, aveai nevoie de oameni care sa si execute. Adica Iliescu nu s-a suit pe bloc sa puna un simulator sau sa simuleze tinte aeriane. Altcineva a facut asta. Noi vrem sa fie identificate aceste persoane."

"Erau oamenii lor"

Este vorba de cei care in mentalul colectiv au ramas cu denumirea de "teroristi". In studiu sunt date mai multe situatii din care reiese ca acesti "teroristi" erau membri ai unor unitati ale Securtatii.

"Apartenenta lor la Securitate noua ni se pare elocventa", spune Hodor.

Inclusiv conceptul de "terorist" ar face parte dintr-o manipulare mai mare lansata in decembrie 1989. Portretul "teroristului": un tip bine facut, imbracat cu combinezon, cu arme, drogat, eventual arab, care se ascundea intr-un pod de casa sau intr-o cladire si care tragea in oameni si armata pana era prins.

"A fost foarte subtil indusa. Eu prefer termenul diversionist, decat terorist. Ceea ce s-a intamplat a fost o diversiune facuta de Securitate si de fortele armate si ale Ministerului de Interne. Nu a existat niciun terorist. Erau oamenii lor"

Era vorba de o actiune simultana: Unii trageau focuri, altii se duceau la televizor si prezentau stiri, altii scriau biletele, unii transmiteau aceste bilete sau sunau si anuntau ca: Este otravita apa, Vin elicoptere, Nu avem sange, altii simulau tinte electronice etc.

"Aceste operatiuni erau simultane, erau concepute de cineva si organizate foarte bine. Nu actionau individual. Daca se citea o stire la televizor ca vin elicoptere spre Pitesti, atunci exact in momentul acela, unitatile de la Pitesti vedeau pe radar elicoptere. Asta nu puteai sa simulezi de la televizor", conchide Hodor.

Petitia catre procurori

Anchetarea fostilor ofiteri ai Securitatii, implicati in reprimarea Revolutiei, este doar una dintre solicitarile Petitiei pentru restaurarea adevarului si dreptatii in dosarul Revolutiei, care a fost lansata saptamana trecuta.

Cei trei istorici solicita procurorilor militari sa faca mai multe demersuri in ancheta Revolutiei. Studiul lor a fost anexat acestei petitii.

- In primul rand, cerem declasificarea arhivelor fostei Sectii Militare si Juridice a Comitetului Central al PCR, aflata in acest moment in custodia MApN, respectiv la toate fondurile de arhiva preluate de unitatile MApN, in intervalul 22 decembrie 1989 - 2000 de la fostele unitati ale Departamentului Securitatii Statului.

- Cerem o ancheta exhaustiva a tuturor cazurilor de crime impotriva umanitatii produse in contextul represiunii din decembrie 1989.

- Cerem ca procurorii sa colaboreze cu CNSAS in ancheta, Consiliul fiind detinatorul arhivei Securitatii, dar si furnizor de expertiza in domeniu.

- Cerem sa se extinda cercetarea penala pentru a descoperi nu doar metodele si mijloacele diversiunii, ci si pe executantii directi ai acesteia, respectiv teroristii, demarand, in acelasi timp, cercetari care sa aiba ca scop identificarea lor concreta si demascarea implicarii directe a Securitatii in crimele de la Revolutie.

Textul intreg al petitiei poate fi acesat aici.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...