Ioana Băsescu a cheltuit în excursia din Cuba – în care a plecat alături de fostul ei iubit, Giovanni Francesco – mai puțin de 1.000 de dolari, fiindcă nu a avut pe ce să dea banii. Un martor care i-a însoțit pe cei doi în excursie a declarat că în Cuba nu erau magazine și că singurul loc în care se putea mânca decent era la hotel. În sala de judecată, Elena Udrea s-a amuzat: „Doamnă, nu te-ai putut duce și tu într-un loc cu magazine?”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dezbătut, joi, 3 martie, un nou termen în apel în Dosarul campanei pentru alegerile prezidențiale din 2009, în care Ioana Băsescu a primit 5 ani de închisoare pe fond, pe când Elena Udrea 8 ani.
Amândouă s-au aflat în sala de judecată la termenul de joi, când a fost audiat martorul Adrian Doru Gheșa – cel care i-a însoțit într-o excursie în Cuba pe Ioana Băsescu și pe Giovanni Francesco, iubitul ei de atunci. Procurorii DNA susțin că o o parte din banii primiți de Elena Udrea ca mită s-ar fi dus și pe o excursie a Elenei Băsescu în Cuba, iar cea mai mare parte la partid, pentru campania lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009.
Adrian Doru Gheșa nu a mai fost audiat până în prezent, așa că a data cum detalii cu privire la excursia respectivă.
Avocat: Dacă știe ceva despre o excursie în cuba în 2010. Dacă a fost, cu cine a fost.
Martor: Da, am fost. Au trecut 12 ani de atunci, abia îmi mai aduc aminte. Am fost cu un prieten, Giovanni Francesco, era iubitul Ioanei Băsescu. Ei au mai fost de câteva ori și mi-a spus să vin și eu.
Judecătoare: Așa, singur? Ei în cuplu, dvs. singur?
Martor: Da, singur, nu aveam pe nimeni în viața mea atunci.
Judecătoare: V-ați plătit excursia?
Martor: Pe vremea aia mi-am permis. M-a costat câteva mii de euro (3.000 și ceva) cazarea și transportul. Am mai cheltuit acolo 1000 de dolari. Nu erau carduri, nu era nimic. Bani de cheltuială mi i-am plătit eu. Banii de transport și cazare i-a plătit Francesco de pe firmă. Ulterior, eu i-am returnat costurile. El a zis că se ocupă de costuri și a plătit pentru toți trei. Nu îmi aduc aminte numele firmei, Management - nu știu cum. Eu i-am plătit datoria înapoi prin bancă, nu pe firmă. Aveam o agenție de turism cu care colaboram și prin intermediul acesteia am găsit transport și cazare bune. Am căutat pe net cum sunt cazările și tot. Cei doi au cheltuit acolo tot cam câte 1.000 de dolari, că nu aveau pe ce să dea banii. Pe vremea aia nu erau magazine. Hotelul unde eram cazați era singurul loc unde puteai să mănânci civilizat, iar mesele erau incluse în pachetul turistic.
Elena Udrea (din sală, către Ioana Băsescu, fără să o audă judecătoarea): Doamnă, nu te-ai putut duce și tu într-un loc cu magazine?
Martor: Francesco nu mai fusese în Cuba. Nu știu ca Francesco sa se fi implicat în campanie. Erau tot felul de vorbe, se duceau la tot felul de întâlniri (n.r. – Francesco și Ioana Băsescu). Părea că are un nivel ridicat de trai, apărea cu tot felul de mașini. În general mașini scumpe, le schimba frecvent. Îi plăcea să fie în centrul atenției. Eu nu îmi aduc aminte ca Ioana Băsescu să fie implicată în vreo societate de-a lui, el își conducea firmele.
Procuror: Nu știe ca Ioana Băsescu să fi fost implicată sau nu avea cum să știe?
Martor: Giovanni Francesco lucra în publicitate, ca mine. Nu știu ca Ioana Băsescu sa fie implicată pentru că nu aveam astfel de discuții.
Elena Udrea acuzată de instigare la luare de mită şi spălarea banilor a primit 6 ani de închisoare pentru prima faptă şi mai multe condamnări pentru spălare de bani.
Concret, aceasta a fost acuzată de mai multe fapte de spălare de bani, iar instanţa i-a dat trei pedepse pentru comiterea acestor infracţiuni de 5, 4 şi 3 ani de închisoare. În final, magistratul a decis ca fostul demnitar să execute în total 8 ani de închisoare. Elenei Udrea îi va fi confiscat şi un milion de euro.
Gheorghe Nastasia fost secretar general al Ministerului Dezvoltării a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru luare de mită. Victor Tarhon fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 7 ani.
Ioana Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare. Instanţa a decis pentru aceasta o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru instigare la delapidare, una de 3 ani pentru instigare la spălare de bani şi 5 ani pentru o altă infracţiune de instigare la spălarea banilor.
Dan Andronic a fost achitat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Ioan Silviu Wagner, director general al companiei Oil Terminal a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare. Sentințele pot fi atacate la Curtea Supremă, nefiind definitivă.
Decizia, motivată în sală de judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel Bucureşti a sintetizat motivarea deciziei pronunțate după cum urmează:
Procurorul de şedinţă al DNA a cerut, pe data de 26 ianuerie 2021, ca Elena Udrea să fie condamnată la o pedeapsă cu închisoarea cu executare orientată spre maximum. Fosta şefă a Ministerului Dezvoltării este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare de bani în acest proces, astfel că riscă până la 12 ani de închisoare.
Tot o pedeapsă orientată spre maximum prevăzut de lege a fost solicitată de procuror şi pentru Ioana Băsescu, notar public la data faptelor.
Pentru jurnalistul Dan Andronic procurorul de şedinţă a solicitat o pedeapsă cu executare. Pe data de 14 decembrie 2020, atunci când a fost audiată în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, Elena Udrea a negat acuzaţiile şi a declarat că banii pentru campania electorală din anul 2009, peste 300.000 de euro, au provenit din veniturile ei şi ale fostului soţ - Dorin Cocoş.
„În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, a cărei săvârşire mi se impută, precizez faptul ca am finanţat personal campania electorală din anul 2009, alocând sume totalizând peste 300.000 de euro. Veniturile personale şi ale soţului aferente anului 2009 mi-au permis această finanţare. Cred că sunt printre puţinii politicieni care au adus bani personali la campania electorală şi nu au plecat cu bani acasă (...) În ceea ce priveşte sursele de finanţare, doresc să subliniez faptul că niciodată nu s-a discutat despre exercitarea vreunui fel de presiune asupra reprezentanţii societăţilor comerciale. Erau foarte multe persoane care doreau să se implice în finanţarea campaniei electorale”, a explicat Udrea.
În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi pe jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009: Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).
În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic - de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.
Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.
„Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, susţin procurorii.
Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, mai arată DNA.