Miliardul de euro pentru Delta Dunării care s-a risipit în eter. România este vizată, în schimb, de anchete ale instituțiilor UE

Europarlamentarul Ramona Strugariu face o sinteză a unui fond uriaș obținut de România din partea Uniunii Europene, de 1,1 miliarde de euro, pentru acțiuni menite să repare dezastrul lăsat de decenii de nepăsare în Delta Dunării.

Banii au fost cheltuiți, rezultatele sunt invizibile, iar autoritățile române sunt vizate acum de anchete ale Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și ale Parchetului European (EPPO).

"Delta Dunării, un rezumat şi principalele puncte ale unor investigații jurnalistice desfăşurate de-a lungul timpului.

Dar important este, aşa cum spune Marcel Ciolacu, că Delta e sacră şi nimeni nu se poate atinge de ea.

Sacru = combinație de infracționalitate organizată cu neglijență crasă şi braconaj industrial, care au transformat Delta Dunării în ceea ce este ea astăzi.

Între timp, Delta moare încet, detalii despre asta aici:

În februarie 2021 a apărut o investigație jurnalistică în care se făceau acuzații cum că un miliard de euro din fonduri europene destinați zonei Delta Dunării ar fi fost deturnați.

Investigația jurnalistică a fost publicată în mai multe țări, printre care Olanda, Germania și România, fiind inclusiv premiată pentru descoperirile făcute.

Investigația a fost realizată de Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama și Tristen Taylor.

În iunie 2021 OLAF investiga modul în care România cheltuise miliardul de euro pentru Delta Dunării, fapt confirmat de reprezentanții Comisiei Europene, fiind interpelați de doi eurodeputați olandezi - Lara Wolters și Bas Eickhout.

Tot în iunie 2021 Comisia confirmă că a întrerupt plățile din programul ITI Delta Dunării (program cu fonduri în valoare totală de 1,1 miliarde de Euro).

În iulie 2021 a avut loc o audiere în Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European despre investigația jurnalistică, discuție la care a fost prezent unul dintre jurnaliștii care au realizat materialul (cu note la dispoziție pentru cei interesați).

La aproape un an de la anunțul investigației OLAF, în mai 2022, șefa Parchetului European anunța, la rândul ei, o investigație în cazul proiectului de un miliard din Delta Dunării. Prejudiciul estimat de procurorii europeni se ridică la suma de 3 milioane de euro.

• Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.

• Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

• Deși mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor. Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România, recunoaște că există ”anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ÎȚi DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate.

• Între timp, DNA a trimis în judecată un caz de corupție: Fiul unui afacerist care l-a împrumutat pe Horia Teodorescu cu o sumă impresionantă e acuzat că s-a folosit de o co-finanțare fictivă de 2,5 milioane de euro, obținută de la un fond de investiții olandez, pentru a lua banii UE. În primă instanță a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare.

UE a creat mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) pentru a ajută regiunile cu un anumit specific să atragă bani europeni mai ușor. ITI Delta Dunării a fost proiectul pilot din România, construit pentru una dintre cele mai sărace și mai puțin populate regiuni din Europa. Delta Dunării a fost împărțită în zona umedă și cea de uscat, iar banii ar fi trebuit să ajungă cu prioritate în baltă, acolo unde nivelul de trăi este foarte scăzut, iar iarnă oamenii sunt izolați complet.

Harta publicată pe site-ul ITI Delta Dunării arată însă contrariul: Peste 950 de proiecte au ajuns în zona uscată, iar în Delta Dunării au ajuns banii din sub 150 de proiecte (situație valabilă pentru octombrie 2020).

Spre exemplu, Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării, care trebuie să administreze și protejeze Delta Dunării, a obținut 7 contracte, dintre care doar 3 pentru dragarea lacurilor și canalelor din rezervație, în valoare totală de 13 milioane de euro. Prin comparație, 4 biserici au obținut contracte de restaurare în valoare totală de 17 milioane de euro. Totodată, aproape jumătate din banii ÎȚi DD au fost cheltuiți pentru construirea podului peste Dunăre, care leagă Tulcea de Brăila.

• Teodorovici monitoriza, în cadrul Curţii de Conturi, modul în care au fost împărţiţi banii europeni.

• Eugen Teodorovici și-a încheiat activitatea la 3 zile după publicarea investigației referitoare la modul în care a fost cheltuit miliardul de euro venit de la Uniunea Europeană. Teodorovici susține că demisia să nu are legătură cu publicarea investigației și că își dorea de mult să activeze în zona privată.

O altă investigație detaliază modul în care peste 100 de milioane de euro, bani destinați în principal îmbunătățirii nivelului de trăi al populației din zona Deltei Dunării au ajuns, în final, în afară județului Tulcea printr-o portiță lăsată deschisă de Ministerul Dezvoltării.

• Condiție: Societățile erau nevoite să își deschidă puncte de lucru în județul Tulcea, să facă investiția în spațiul ÎȚi Delta Dunării și să își depoziteze utilajele aici, pe perioada implementării proiectului și 3 ani după finalizarea acestuia.

• Sute de societăți din toată țara au profitat de oportunitate, și-au deschis puncte de lucru în județul Tulcea, multe dintre ele pe o perioadă determinată egală cu perioada obligatorie prevăzută în Ghid, și au accesat astfel 75% din banii care ar fi trebuit să fie destinați, de fapt, localnicilor și companiilor din zona ITI DD (Delta Dunării și o parte din localitățile județului Tulcea).

Reacția Comisiei cu privire la investigațiile jurnalistice:

”Autoritățile române investighează în prezent faptele și efectuează verificări suplimentare cu privire la presupusă utilizare abuzivă a fondurilor UE în cadrul mecanismului ITI Delta Dunării. Pentru a se asigura că bugetul UE este protejat, în așteptarea că autoritățile române să finalizeze evaluările, Comisia a emis o scrisoare pentru a întrerupe plățile legate de ITI Delta Dunării. În cazul în care neregulile sau presupusă fraudă vor fi confirmate, autoritățile naționale și Comisia vor impune corecții financiare”.

Anchetă EPPO din mai 2022:

• 15 locații din București, Gorj, Giurgiu și Delta Dunării au fost percheziționate pe 24 mai, la solicitarea Parchetului European (EPPO), în cadrul unei anchete privind o presupusă fraudă, de peste 3 milioane de euro, cu fonduri europene.

• Parchetul European suspectează trei persoane de constituirea unui grup infracțional organizat, la începutul anului 2018, în scopul fraudării fondurilor europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operațional Regional 2014-2020). EPPO susține că suspecții au dezvoltat o schemă cu șapte societăți comerciale, controlate fie direct, fie prin intermediari.

• „Grupul infracțional continuă și în prezent, fiecare dintre suspecți având un rol bine stabilit și acționând în mod coordonat”, afirmă Parchetul European, precizând că doi dintre suspecți au pus la dispoziția grupului patru societăți care au accesat în mod abuziv fonduri europene și le-au folosit în alte zone din România, în afară Deltei Dunării.

• „Suspecții au pus la punct un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparență falsă privind locul de implementare a proiectelor, existența resurselor financiare aferente contribuției proprii și organizarea transparentă a procedurilor de achiziție. Manipularea procedurilor de achiziții publice a dus la stabilirea unor prețuri crescute în mod artificial”.

• Cel de-al treilea suspect ar fi furnizat echipamente celor patru societăți controlate de ceilalți doi, la un preț supraevaluat. „Având în vedere că echipamentele au fost achiziționate cu fonduri europene (aproximativ 70%), interesul grupului a fost de a menține prețurile de achiziție la un nivel cât mai ridicat, pentru a obține rambursarea unor sume cât mai mari din fondurile europene. Ulterior, diferența dintre prețul real și prețul de achiziție declarat autorității de management a rămas la dispoziția grupului”.

• „Pentru a supraevalua valoarea echipamentelor, au fost folosite alte trei societăți, toate controlate de cel de-al treilea suspect: echipamentele au fost importate în România prin intermediul primei societăți și apoi vândute unei a două societăți, înregistrată în Bulgaria. Atunci a avut loc o primă majorare de preț. Ulterior, societatea cu sediul în Bulgaria a vândut echipamentele către societățile controlate de ceilalți doi membri ai grupului, la prețuri din nou majorate. Pentru a crea o justificare aparentă a acestei creșteri de preț, a fost utilizată o a treia societate, creând aparența că au fost prestate servicii asociate echipamentelor vândute beneficiarilor de fonduri europene și în conturile căreia au fost transferate sumele rezultate din creșterea de preț”

• Prejudiciul total estimat în acest dosar este de 14.437.000 lei (aproximativ 3 milioane de euro)", arată Ramona Strugariu în postarea pe Facebook.

Interceptări din dosarul ITI Delta Dunării. Parchetul European îl acuză pe primarul din Rovinari, județul Gorj, unul din capii grupului infracțional, de o fraudă cifrată la 3 milioane euro.

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...