Schengen e acum ca un animal creat in alta epoca. Romania si-a tras sapca pe ochi Interviu

Duminica, 01 August 2021, ora 16:1811590 citiri
Schengen e acum ca un animal creat in alta epoca. Romania si-a tras sapca pe ochi Interviu
Foto: Facebook/Cristian Ghinea

In criza refugiatilor, Romania a jucat pana acum ca o tara mica. E o strategie legitima, dar dupa aceea nu poti sa ceri sa fii tratat ca a saptea tara a UE. Tarile mari vin cu solutii pentru intreaga UE, afirma Cristian Ghinea, membru al colegiului director al Centrului Roman de Politici Europene.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Cristian Ghinea a aratat ca Europa nu poate fi transformata intr-o fortareata, iar mijloacele pur politienesti nu vor functiona in aceasta criza: "Poate ca avem dubii fata de calitatea valorilor cu care vin acesti oameni. Dar sunt mase care s-au pornit si nu putem intoarce istoria. (...) Migratia este o realitate la care trebuie sa ne adaptam cat mai bine si sa-i adaptam pe ei la noi."

In opinia lui Cristian Ghinea, ne aflam intr-un moment extrem de emotional, in care politicienii simt nevoia sa-si arate muschii. Dupa ce el va trece, europenii nu vor fi dispusi sa renunte la libera circulatie, insa regulile in spatiul Schengen trebuie schimbate: "Schengen e acum ca un animal creat in alta epoca si care nu era adaptat pentru situatia de acum."

Unde suntem in criza refugiatilor dupa acest consiliu JAI care, de fapt, nu a rezolvat nimic?

Este clar ca presedintele CE in acord cu Donald Tusk nu au vrut sa forteze un vot in consiliu. Toate pronosticurile spuneau ca ar fi avut voturile necesare. Inainte de Tratatul de la Lisabona, in JAI se aplica principiul unanimitatii si orice stat putea bloca orice decizie. De aceea, lucrurile au fost foarte putin integrate in domeniul justitiei si al afacerilor interne.

Dupa Lisabona, se aplica procedura normala, in care CE are initiativa, si consiliul o aproba cu votul a 55% dintre state, adica 16, care sa reprezinte 65% din populatia UE. Calculele spuneau ca voturile existau. Dar nu au vrut sa mearga inainte.

De ce?

Pentru ca e o chestiune sensibila, au aparut reactii de respingere chiar in Germania impotriva politicii de deschidere a cancelarului Merkel si nu au vrut ca in multe tari sa apara ca o reactie de tipul "UE ne trimite migranti pe cap".

Au amanat asadar, dar problema ramane pentru ca, in mod evident, acest val creeaza o uriasa problema pentru guvernanta Schengen si vom asista probabil la schimbari mari acolo in perioada urmatoare.

Deci cotele obligatorii nu au fost cu adevarat eliminate, ci subiectul a fost doar lasat sa se mai raceasca?

Da, pe de alta parte, se vorbeste despre o implicare mai mare a agentiei Frontex in gestionarea frontierelor externe, ceea ce inseamna o schimbare de la responsabilitatea individuala a membrilor care sunt la granita externa a Schengen la responsabilitatea agentiilor comunitare.

Granita Greciei cu Turcia este si granita Germaniei cu Turcia, de facto, si acest val de migranti a dat limitele sistemului Schengen vechi. Poate se va renunta la principiul Dublin, potrivit caruia migrantii sunt responsabilitatea statului in care intra prima oara, pentru ca nu e sustenabil. Daca Grecia capoteaza, nu poti spune la infinit ca e treaba Greciei. Problema e comuna.

Tocmai pentru ca problema este comuna, este posibila o rezolvare fara un mecanism precis, poate chiar obligatoriu, de impartire a efortului primirii?

Nimeni nu stie exact cum vor functiona cotele obligatorii, daca se va ajunge la ele. Pentru ca ramane o problema: ce faci cu un om care nu vrea sa vina in Romania sau in Portugalia, ci in Suedia sau Germania? Eu nu cred ca se vor apuca statele europene sa ia pe sus migrantii: tu te duci in tara X sau in tara Y.

Probabil ca se va ajunge la niste centre unice de filtrare, in Grecia sau in Turcia, unde sa se prelucreze cererile de azil. Se lucreaza la solutii de genul acesta.

Dar problema nu are o rezolvare simpla. Sunt tari care au zeci de ani de experienta in a incerca sa integreze migranti, sunt tari fara nicio experienta, ca Romania, unde problema migrantilor va spori curentul xenofob.

Cert este ca vorbim de milioane de oameni care sunt in Turcia, in Liban, in Iordania, care stau in tabere precare si care de-abia au inceput sa plece spre Europa. O estimare spune ca numai 10% au apucat sa plece, iarna e greu de trecut Mediterana, dar ne asteptam anul viitor la un val poate chiar mai mare.

Ce facem cu oamenii acestia? Pronosticul meu e ca ne vom obisnui cu aceasta problema, nu o vom mai privi atat de catastrofal din punct de vedere mediatic.

Vorbeati de tari cu experienta mai mica sau mai mare. Vi se pare ca exista vreun loc unde a reusit cu adevarat integrarea unor grupuri mari provenite dintr-o cultura extraeuropeana? Ma uit la magrebieni in Franta, la turci in Germania, ei sunt tot enclavizati.

Nu as merge spre declaratii radicale. Sigur ca integrarea lor e mai dificila decat in cazul altor valuri de migratie, dar asta nu inseamna ca nu se integreaza deloc. A ramas o parte neintegrata care creeaza probleme sociale majore in Franta, in Germania, in Marea Britanie.

Dar mijloace pur politiensti nu vor functiona. Sa cream fortareata Europa e iluzoriu. Trebuie umblat la mecanismele de integrare in societatile europene. Aici au fost niste greseli.

Trebuie sa fim mai pretentiosi. Sa le cerem acestor oameni sa invete limba, sa incerce sa preia valorile, sa nu mai ramana cu un picior in Europa si cu unul in tara lor de origine, aducandu-si restul familiei inclusiv prin casatorii de convenienta.

Trebuie separata insa problema iminenta a acestor oameni de problema pe termen lung a integrarii lor. Daca altii au esuat in integrarea pe termen lung nu inseamna ca trebuie sa ne uitam la ei cum se ineaca in Mediterana.

Poate ca avem dubii fata de calitatea valorilor cu care vin acesti oameni. Dar sunt mase care s-au pornit si nu putem intoarce istoria. Si daca va fi o interventie in Siria, ceea ce nu cred, nu inseamna ca se va reface tara peste noapte si ii poti duce inapoi. Migratia este o realitate la care trebuie sa ne adaptam cat mai bine si sa-i adaptam pe ei la noi.

Pana sa apara solutii, vedem fortarete in cadrul Europei. S-au inchis granite, se ridica ziduri, se reintroduc controale la frontiera in spatiul Schengen. Este proiectul european in pericol?

Proiectul european ca atare nu, spatiul Schengen asa cum era construit, da. A fost construit destul de minimal si aranjand regulile astfel incat presiunea a fost prea mare pe tarile in care pun piciorul pentru prima data acesti migranti. Adica noi circulam liber de colo colo, dar fiecare e cu problemele lui. In fata unui asemenea val nu se poate asa, pentru ca unele tari nu fac fata.

Cand exista asemenea valuri de emotie, politicienii vor sa arate ca fac ceva, dar pe termen lung nu se schimba mare lucru. Dupa atentatele din Franta nu avem o legislatie antiterorista mult mai draconica in UE decat aveam anul trecut.

E un val al emotiei publice care se instaleaza in ambele sensuri. Si este atat de instabila de la o saptamana la alta incat nu poti lua decizii pe baza ei. Avem multa vorbarie, multe declaratii belicoase de la politicieni aflati acasa sub presiunea de a fi virili. Si, apoi, ai cazul dramatic al copilului inecat in Turcia si opinia publica se emotioneaza.

Dupa ce trece emotia publica, ne vom intoarce la motivele pentru am creat spatiul acesta, aceasta libertate de miscare care nu e numai pentru oameni, ci si pentru bunuri. Aceasta e piata reala unica europeana. Si nu cred ca europenii vor renunta la acest principiu al libertatatii de miscare. Ca vor fi alte reguli e altceva. Schengen e acum ca un animal creat in alta epoca si care nu era adaptat pentru situatia de acum.

Romania cum a jucat pana acum in aceasta criza?

Ca o tara mica, care crede ca, daca trage sapca pe ochi si isi astupa urechile, tema dispare. In fata realitatii valurilor de migranti, poti alege sa fii parte din solutie sau sa zici ca nu e problema ta de tara mica. Noi asta am facut, e o strategie legitima, dar dupa aceea nu poti sa ceri sa fii tratat ca a saptea tara a UE. Nu esti, nu joci la nivel de tara mare. Tarile mari vin cu solutii pentru intreaga UE, bune sau rele, nu discutam acum calitatea lor. Asa cum a facut Polonia.

Pe de alta parte, efectul acestei crize este ca apetitul romanilor pentru Schengen va scadea foarte mult. Presedintele Iohannis spune ca e poate bine ca nu am intrat deja. Deci trecem de la disperarea intrarii la o pozitie mai pragmatica, dar obiectivul ramane.

Exista desigur un risc daca Romania si Bulgaria intra in Schengen ca migrantii sa ne vada ca ruta alternativa. Ceea ce nu inseamna ca e un motiv sa nu mai intram in Schengen, ci sa fim mai pragmatici.

Romania va fi parte din Schengen, iar Schengen va exista, dar transformat in sensul in care granitele externe vor deveni responsabilitate comuna, vor fi reguli unice de acceptare a migrantilor, reguli unice de deportare pentru cei care nu primesc azil, reguli unice pentru tarile considerate sigure.

Presedintele ucrainean spunea ca dupa ce Rusia si-a mutat atentia pe Siria in Ucraina nu a mai murit nimeni. Exista o legatura intre cele doua focare, un joc al Rusiei?

Rusia are un comportament de putere frustrata. Ea crede ca a fi mare putere inseamna sa-i incurci pe americani si pe europeni. Din acest punct de vedere, da, exista o legatura. Fara efortul militar si financiar al regimului Putin, probabil ca regimul Assad s-ar fi prabusit demult. Si era bine sa se prabuseasca inainte ca principalul sau oponent sa fie Statul Islamic.

Vreo doi ani a fost o lupta intre regimul Assad si militiile laice si musulmane moderate, sustinute de tarile din Golf si de occidentali. Apoi s-a ridicat Statul Islamic si acum nu mai stim daca vrem ca regimul Assad sa cada.

Rusia a putut sa complice lucrurile, dar nu poate participa la solutie. Ea creeaza focare de instabilitate si de haos pe care nu le poate inchide. Dar esti mare putere doar daca ai si solutii. Jocul la off-side este doar o strategie pentru a castiga timp.

Probabil ca Putin asteapta sa i se faca oferte, sa apese el pe butoane pentru a rezolva situatia. Ofertele nu vin pentru ca lumea nu e convinsa ca el poate sa rezolve intr-un fel sau altul chestiuni create tot de el.

Dar nu sunt de acord cu teoriile care spun ca acesti oameni sunt manati de o mana invizibila. Sa nu il vedem pe Putin mai puternic decat este.