O scena plina de spectre

Progresistii sustin ca omul n-a incetat sa se perfectioneze, cel putin ca fiinta comunitara. Realistii dau dovada de mai multa retinere in aceasta privinta.

Ce poezie mai are loc dupa Holocaust si Gulag? Poti cel mult invoca, pios, sanctificarea victimelor... Secolul 20 a dus mintea umana pe culmile creativitatii stiintifice si tehnologice si tot el a coborat psihismul nostru in abisul abjectiei criminale.

Unde e de gasit media acestor insuportabile contraste? S-ar spune ca ea trebue cautata in spiritualizarea sociala adusa de revolutia IT. Gratie informatizarii, omenirea a devenit transparenta, constienta de ea insasi si mai ales dedicata unei comunicari permanente.

Toate razboaiele, conflictele politice, agresiunile, ocupatiile, anexarile, colonizarile, inrobirile au pornit dintr-o originara si ireductibila neintelegere. De la o eroare de traducere. De la frica de strain, de necunoscut. De la carenta comunicarii. Un spirit din cale afara de optimist ar putea crede (sau macar spera) ca de acum inainte probele interculturale, inter-rasiale sau internationale ale "traducerii ratate" vor fi remediate: nu numai prin masini de traducere, ci si prin faptul insusi ca homo sapiens a devenit un comunicator fara somn, fara granite, fara fus orar.

Personal, sunt ceva mai sceptic. Vad noosfera IT ca pe un vacarm absolut, instalat in vidul cosmic. Vad ca fiind inevitabila doar ce as numi era nesimtirii generalizate.

Retelele sociale au provocat doua explozii: pe cea democratica, a vocilor altadata anonime, si pe cea a exagerarilor retorice menite sa atraga atentia "publicului" si sa stinga orice reactie reala. Toata lumea gandeste, de vreme ce toata lumea posteaza. Competitia e ca la ziarele noastre: cine-i mai repede si pe deplin tabloidizat are, chipurile, victoria asigurata.

Numai ca e tot mai greu - maine va fi pesemne imposibil - sa distingi in acest amalgam binele de rau, subtilul de grosolan, destepaciunea de imbecilitate, confesiunea sincera de manipulare, crezul asumat de propaganda. Politicul s-a mutat in virtual, deodata cu toate virtutile si viciile omului.

Reale, ele au produs sfintenie sau genocid. Virtualizate, ele nu mai au relieful niciunei ierarhii. Sunt, trivial vorbind, "tot un drac." Pentru ca viata noastra socio-afectiva a devenit ceva de natura declaratiei perpetue, care se anihileaza prin continuitatea ei lipsita de sens. Sensul inseamna asteptare, pauza, panda, interpretare, surpriza, recul, nu newsfeed incontinent.

Sa ne intrebam fara fasoane: a crescut intelegerea dintre oameni de cand avem social media? A crescut exponential doar volumul de informatie vehiculat. Protocolul narcisist al FB duce, dupa analiza (dar si experienta mea empirica), la un plus de disonanta cognitiva. Oamenii comunica mai mult si (se) inteleg mult mai putin.

O alta belea a societatii vampirizate prin digitalizare e aceea ca devenim, in ea, niste bieti zombi morali. Mi se pare de un comic nespus: ma imprietenesc cu X, om de relativa notoritate, care ma cauta din acelasi motiv, comunicam o vreme, mai cu seama pe fereastra de chat, deci fara martori, dupa care il apuca pe respectivul o criza de nervi si ma trezesc acuzat, incriminat, injurat, insultat pe pagina lui publica...

Cum naiba sa fie posibila o asemenea dialectica socio-afectiva intre doi oameni care nu s-au intalnit niciodata in carne si oase? E ca divortul din motiv de neconsumare a nuntii! Trag asadar concluzia ca din socializarea virtuala te alegi aproape exclusiv cu dezavantajele stresului de contact...

Stiu ca orice obiect umanizat e ambivalent: conteaza intentia, modus operandi, impactul, norocul, oricum, nimic nu e doar alb, doar negru sau de-a pururi static, incremenit intr-o stare axiologica imuabila.

Cu toata constiinta diversitatii intrinseci a celor omenesti sunt insa tentat sa ma alarmez la gandul ca socializarea virtuala nu ne va duce spre o umanitate ameliorata, ci dimpotriva. Spre deosebire de oglinda micutei Alice in Tara Minunilor, ecranul e de fapt impenetrabil.

El ne tine separat-laolalta, in cel mai vast experiment de psihiatrie politica imaginat vreodata. Ne vedem pe noi insine traind pe o scena plina de spectre. Si acesta e doar inceputul unei mutatii al carei cifru ramane ascuns.

Teodor Baconschi este doctor in antropologie religioasa si istorie comparata a religilor, Universite Paris Sorbonne - Paris IV.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

HMD a lansat smartphone-uri la prețuri sub 800 RON. Cu ce specificații vin

HMD a lansat recent trei noi smartphone-uri sub marca proprie: HMD Pulse Pro, HMD Pulse+ și HMD Pulse. În cadrul unei întâlniri online care a avut loc pe 17 aprilie, Adam Ferguson,...

Infinix intră pe piața din România! Producătorul oferă telefoane de buget, cu specificații decente. Care sunt prețurile

Compania Infinix Mobility, cunoscută pentru tehnologiile inovative și telefoanele de buget, mid-range și high-end, își extinde acum operațiunile pe piața din România. Fondată în 2013,...