Nevoia de conexiune umana si de dragoste ramane prezenta in randul internautilor, mai ales acum, pe timp de pandemie. In aceste conditii, multe persoane se afla in situatia de a-si cauta un partener in mediul online, cu ocazia zilei de Dragobete, bancherii atrag atentia privind o metoda de fraudare ce lasa in urma atat inimi frante, cat si conturi golite: "romance scam" sau "dragostea prefacuta".
Infractorul isi alege victimele dupa o evaluare amanuntita a profilurilor de pe retelele de socializare. El vizeaza persoanele vulnerabile, de cele mai multe ori singure si cu mai putine cunostinte digitale, cu care poate crea cu usurinta o conexiune prin intermediul acestor canale. Odata ce a adunat toate informatiile necesare, el va contacta pentru prima data potentiala victima.
Urmatorul pas este stabilirea unui raport de incredere cu victima. Astfel, acesta isi va asuma identitati care presupun statut de incredere in societate, precum cadru militar sau persoane din mediul academic. Discutiile le va tine exclusiv prin intermediul aplicatiilor de mesagerie, fara apeluri cu video. Iar in lipsa contactului prin video, pentru a convinge victima, acesta va trimite fotografii cu documente care sa "ateste" ca identitatea pe care si-a asumat-o este reala. De regula, este vorba de fotografii cu cartea de identitate si/sau pasaportul, care, desigur, sunt false.
In momentul in care infractorul este sigur ca a castigat increderea victimei sale, el isi va declara "sentimentele" fata de aceasta destul de repede si va insista pana obtine reciprocitate in relatia romantica. Din acel moment schema poate fi aplicata.
Aceasta poate consta in solicitarea de documente personale, date bancare, fotografii compromitatoare sau chiar transferul banilor intr-un cont indicat de infractor.
In situatia in care infractorul cere bani direct, acesta va incepe cu sume mici, invocand o situatie de maxima urgenta, precum transportul pana la victima pentru a fi impreuna, implinirea unui proiect sau chiar salvarea vietii.
Odata ce va primi primul transfer, infractorul va continua sa ceara din ce in ce mai multi bani. In final, daca victima refuza sa mai trimita o noua transa, acesta recurge la santaj, inclusiv emotional, sau nu mai raspunde in aplicatiile de mesagerie cu totul.
Suplimentar, infractorul poate folosi datele obtinute pentru a crea identitati false, pentru accesarea conturilor bancare, folosirea datelor de pe card pentru cumparaturi fara voia victimei sau chiar santajarea acesteia folosind materialele compromitatoare pentru a obtine bani.
Autoritatile recomanda victimelor acestui tip de schema sa nu se simta rusinate, sa opreasca orice contact cu infractorul, sa faca plangere la politie si sa anunte banca in cazul in care au furnizat date bancare.
Mai puteti citi: