Un succes major si multe minciuni minore - sau invers?

Un val de entuziasm ar fi generat, in alte vremuri, decizia Autoritatii Federale Americane (FDA) pentru alimente si medicamente. Caci prestigioasa autoritate a aprobat utilizarea plasmei dobandite din sangele pacientilor insanatositi in lupta impotriva noului tip de virus corona.

Sperante pentru pacientii grav bolnavi

Iar entuziasmul ar fi fost perfect justificat. Caci recursul la substanta continand anticorpii pacientilor vindecati salveaza multe vieti. Reduce, in speta, cu 35 % mortalitatea in randul persoanelor bolnave de pneumonia iscata de Covid-19.

Seful FDA a confirmat aceasta stire in termeni ceva mai precauti decat se grabise sa anunte presedintele SUA. In baza unei aprobari speciale a autoritatii, au fost tratati cu plasma pana acum in Statele Unite aproximativ 70.000 de pacienti infectati cu coronavirus. Potrivit oamenilor de stiinta de la FDA, mai sunt necesare varii date pentru ca noul tratament sa poata fi recomandat ca metoda standard de combatere a bolii de plamani generate de noul coronavirus.

Dar din oficiala aprobare de urgenta a noii medicatii, ca si din statisticile pe care s-a bazat decizia, reiese clar un fapt. Si-anume, ca recursul la anticorpii pacientilor vindecati, ale caror celule sanguine servesc la obtinerea plasmei, e o metoda cat se poate de promitatoare.

Cu toate acestea, ceea ce ar fi trebuit sa fie o simpla veste medicala buna a devenit cu totul altceva. Stirea s-a vazut instantaneu politizata si prefacuta intr-un nou si toxic mar al discordiei, de natura sa inflameze oricum extrem de invrajbita campanie electorala americana.

Politizarea medicinei

A fost de ajuns ca informatia sa fie transmisa si asumata de Donald Trump pentru ca adversarii sai politici si presa mainstream care ii sustine s-o trateze sceptic sau foarte sceptic. Nu intamplator.

Caci rivalii sefului statului si-au centrat campania in favoarea cuplului Joe Biden-Kamala Harris nu atat pe un program propriu, cat pe exaltarea candidatului democrat ca om bun, in contrast cu Trump, precum si pe o presupusa proasta gestiune a pandemiei de catre presedinte.

O parte covarsitoare din recent incheiata Conventie Nationala Democrata si din alocutiunile candidatilor si sustinatorilor lor se axase ca atare pe repetarea neobosita a gafelor reale sau imaginare care ar fi fost comise de presedinte. Nici vicepresedintele Mike Pence nu scapase de ample sapuneli retorice in legatura cu abordarea presupus eronata, de catre administratia din Washington, a pariurilor cu molima.

E adevarat ca Trump, Pence si alti oficiali au dat din colt in colt mai ales la inceputul atacului dat peste ocean de pandemie. In aceasta privinta nu s-au deosebit insa prea mult de oficialitatile altor tari occidentale sau de autoritatile locale si regionale din SUA conduse de politicieni democrati.

Nu e deci de mirare ca reprosurile adresate liderilor administratiei americane la Conventia Nationala Democrata au ramas in genere fie vagi si cantonate intr-un registru al impreciziei, fie s-au prefacut in minciuni sadea, menite sa-l demonizeze pe inamicul public numarul unu.

Minciuni pioase?

Intru exacerbarea idiosincraziilor iscate de acest "inamic public" unor segmente importante din massmedia si retelele sociale si punerea in valore a propriilor pretentii si pozitii, demnitarii democrati prezenti la Conventie nu s-au dat in laturi sa lanseze repetat afirmatii false.

Astfel, in ciuda momentului solemn al primului ei discurs rostit in fata poporului american din pozitia de candidat desemnat la vicepresedintia SUA, Kamala Harris a mintit fara sa clipeasca. A afirmat bunaoara, dupa cum pe drept releva publicatia National Review, ca "proasta gestiune a pandemiei de catre presedinte ne-a scufundat in cea mai rea criza economica de la marea criza economica din 29-33".

Or, lantul cauzal e cu totul altul. Pandemia a fost combatuta cu un shutdown, care a provocat contractia economica. Minciuna Kamalei Harris reiese clar si din faptul ca recesiunea nu a lovit doar SUA, ci globul intreg.

Spre a-si procura importantul sprijin politic si electoral al parintilor devastati de refuzul sindicatului cadrelor didactice americane, refuz validat de oficialitatile democrate regionale, de pilda din New Jersey, de a permite revenirea in scoli a copiilor, Kamala Harris a mai lansat o gogonata: "priviti ce ne-au facut (Trump si Pence): din cauza lor, milioane de copii nu se pot intoarce la scoala". Or, invatamantul nu este in competenta autoritatilor federale americane, asa cum nu este nici in a celor federale germane. In plus, presedintele a cerut repetat, dar zadarnic, redeschiderea scolilor.

Ca Trump insusi e colectionarul unui lung sir de inexactitati, de afirmatii discutabile sau de minciuni nu e o scuza pentru o tabara politica a carei pretentie e sa restaureze decenta si onestitatea in discursul politic american.

Minciuni, plagiate si indulgente vinovate

Cu atat mai putin se justifica noul plagiat, de care nu fara temei este acuzat Joe Biden. Candidatul democrat la presedintia SUA l-a comis, vai, stand cu spatele la drapelele americane, in mult aplaudatul sau discurs de acceptare a nominalizarii. Fara sa clipeasca, Biden, care a fost in trecut prins in repetate randuri cu jenante hotii intelectuale, si-a conchis cuvantarea vietii sale cu truisme imprumutate din cuvintele, ideile si structura gandurilor unui text scris in 2011, pe patul de moarte, de un politician de stanga canadian. Totusi, discursul lui Biden s-a vazut aproape unanim aplaudat, calitatea lui in aparenta buna constituind parca singurul subiect comentat consensual atat de dreapta cat si de stanga occidentala.

Recidiva in materie de plagiat a trecut neobservata. Or, e grav ca, in ideea slujirii parelnicei cauze bune, mare parte din presa apuseana si-a prescris activism si a dat in militantism. Si-a suspendat, ca atare, judecata critica, abandonandu-si obligatia vitala, pentru o democratie, de a informa cinstit, drept, adevarat, nuantat si obiectiv.

Aceasta nefericita metamorfoza explica la fel de persuasiv ca efectul propagandei exportate de Rusia si China, ori impactul teoriilor conspiratiei, de ce sporeste neincrederea multora in masurile altminteri poate rezonabile, adoptate de varii oficialitati intru combatarea pandemiei.

E vorba de o mefienta fatala pentru democratie, care, in fond, traieste din credibilitatea puterilor si institutiilor societatii deschise. Drept pentru care, moartea prin dezinformare a acestei credibilitati si, nu in ultimul rand, a presei si informatiilor transmise de ea, echivaleaza cu moartea democratiei.

Acest text a fost publicat si pe DeutscheWelle.ro

Petre M. Iancu a absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti. Intre 1980 si 1987 a lucrat la studiourile Sahia ca redactor si asistent de regie. In 1987 a emigrat in Germania. A fost redactor la postul de radio german Deutsche Welle, intre 1988 si 1990. A lucrat apoi vreme de doi ani pentru redactia romana a Europei Libere, in perioada imediat consecutiva revolutiei din 1989. Din 1993 pana astazi lucreaza din nou ca redactor la Deutsche Welle. A fost corespondent in Germania al TVR si al revistelor Dilema si 22. A publicat numeroase articole in presa centrala de la Bucuresti, colaborand frecvent si cu ziare din Germania sau Israel.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cum se pregătesc aliații SUA pentru Trump 2.0. Unii și-au trimis emisarii, alții l-au contactat direct, cu riscul de a-l supăra pe Biden

Germania duce o ofensivă de farmec în interiorul Partidului Republican. Japonia își aliniază propriul „îmblânzitor“ pentru Trump. Oficiali guvernamentali mexicani discută cu tabăra...

Reacția președintelui SUA după ce studenți pro palestinieni de la Universitatea Columbia cer ruperea legăturilor financiare cu Israelul

Preşedintele american Joe Biden a afirmat duminicp, 21 aprilie, că antisemitismul "nu-şi are locul" în campusurile universitare, într-un moment în care studenţi propalestinieni de la...