Cât de important este intervalul între dozele vaccinului. Unele țări au o rată mai mare a mortalității COVID, deși folosesc aceleași seruri

Miercuri, 13 Octombrie 2021, ora 14:027748 citiri
Cât de important este intervalul între dozele vaccinului. Unele țări au o rată mai mare a mortalității COVID, deși folosesc aceleași seruri
Delta a provocat un număr mare de infectări și în țările cu grad mare de vaccinare FOTO Commonwealth Fund

Majoritatea economiilor dezvoltate au vaccinat anti-COVID un procent mare din populație, cu serurile care prezintă cea mai ridicată eficacitate. Și totuși, de ce noul val de infectări are o mortalitate mai mare în unele părți ca în altele?

Este clar că vaccinurile au dus la o scădere a numărului de decese COVID, în timpul ultimelor valuri de infectări cu varianta Delta, comparativ cu începutul pandemiei. Însă unele țări au înregistrat un număr mult mai mic de morți provocate de COVID, decât alte state. Iar oamenii de știință încă nu au un răspuns clar pentru această discrepanță.

În țări precum Germania, Danemarca și Regatul Unit, numărul deceselor este la 10% față de valurile anterioare, potrivit unor calcule efectuate de Bloomberg.

Și în Israel, Grecia și Statele Unite a scăzut numărul persoanelor care și-au pierdut viața în urma infectării cu SARS-CoV-2. Însă nu la același nivel. Aceste țări au înregistrat în ultimul val mai mult de jumătate din decesele valurilor precedente.

Mai multe state, în mare parte economii în curs de dezvoltare, cu sisteme de sănătate mai puțin capabile să facă față unor crize, s-au bazat pe vaccinurile din China și Rusia, care s-au dovedit a fi mai puțin eficiente ca serurile pe bază de ARN mesager, folosite în Statele Unite și în cea mai mare parte din Europa.

Aceste state care au folosit vaccinurile chinezesc și rusesc s-au confruntat din iulie, când varianta delta a început să se răspândească rapid pe glob, atât cu o creștere a numărului de infectări, cât și a numărului de decese.

Totuși, experții spun că un lucru este clar: în ceea ce privește numărul de decese provocate de COVID, nu contează numai tipul de vaccin sau procentul de vaccinare a populației.

„Sunt mulți factori, dincolo de vaccinare, care contribuie la diferite rezultate în diferite locuri”, afirmă Natalie Dean, profesor de biostatistică la Universitatea Emory. „Chiar și în locuri cu o rată mare a vaccinării, putem observa că varianta Delta provoacă o creștere a numărului de cazuri. Dar vedem aici o presiune pe sistemele de sănătate? Și, până la urmă, cred că vedem o variabilitate mai mare și în ceea ce privește ascest lucru.”

Intervalul dintre dozele de vaccin

Potrivit analizei Bloomberg, în unele dintre locurile care au înregistrat o rată mai mică a mortalității, intervalul dintre cele două doze de vaccin a fost mai mare decât cel de trei-patru săptămâni folosit în mod obișnuit în statele lumii. Deși a fost controversată la acel moment, decizia Regatului Unit de a administra a doua doză la 12 săptămâni după prima este acum validată de comunitatea științifică, care spune că această schemă asigură o protecție mai puternică.

Danemarca și Germania au aprobat, de asemenea, o întârziere a administrării celei de-a doua doze, de 12 săptămâni în cazul AstraZeneca, în Germania, și de 6 săptămâni în cazul Pfizer/BioNTech în Danemarca. Efectul combinat al celor două doze pare să fie mai potent atunci când rapelul este administrat după ce sistemul imunitar a răspuns complet la doza inițială – lucru care se întâmplă în mai mult de o lună, spun specialiștii.

Campanii de vaccinare mai puțin rapide, dar constante

Un alt factor este combinația dintre campaniile de vaccinare și varianta Delta, mult mai contagioasă. Descoperită prima dată în India, anul trecut, varianta a făcut ravagii în această țară în primăvară, înainte să ajungă în economiile dezvoltate la mijlocul anului.

Țările cu cele mai accelerate campanii de vaccinare, precum Israel și Statele Unite, aveau un scut imunitar mai slab la momentul în care varianta delta a ajuns aici, potrivit expertului Hitoshi Oshitani, epidemiolog la Universitatea Tohoku din Japonia. Cercetările confirmă acum că din două grupuri de persoane expuse la Delta, cei care au fost vaccinați cu cinci luni înainte au avut o rată de reinfectare simptomatică cu 50 la sută mai mare.

„Odată cu scăderea imunității, cu cât ai început mai devreme vaccinarea, cu atât mai multe reinfectări ai acum”, a precizat Oshitani.

Prin contrast, țările europene care au avut un început mai greu în campania de vaccinare, au administrat un număr mare de doze începând din primăvară, cu doar câteva luni înainte ca varianta Delta să se răspândească la nivel comunitar.

Profilul de vârstă

Danemarca nu se confruntă cu un val nou de cazuri sau decese, de când a început vaccinarea și această țară a eliminat toate restricțiile COVID. Experții spun că faptul că primii imunizați au fost vârstnicii a ajutat la scăderea numărului total de decese. Aceeași strategie a ajutat și Japonia, deși nu la fel de mult. Țara Soarelui Răsare a vaccinat în jur de 90 la sută dintre locuitorii de peste 65 de ani.

Imunitatea naturală

Țările asiatice au evitat, în mare parte, o situația gravă în valurile de dinaintea apariției variantei Delta, ca urmare a măsurilor stricte de carantinare. Iar acest lucru a determinat ca populațiile de aici să fie mai vulnerabile în fața Delta, pentru că nu au fost la fel de mult expuse la valurile anterioare.

În același timp, valurile de infectări de dinainte de Delta ar fi putut ajuta țările cu un grad mare de vaccinare să facă față mai bine noilor provocări. America de Sud, continent afectat de variantele Ganna și Lamda, care au apărut la începutul acestui an, nu s-au confruntat cu același impact al variantei Delta. Un motiv ar putea fi faptul că mutațiile anterioare creaseră deja un anumit nivel de imunitate, iar vaccinările au întărit răspunsul organismului.