"Solutiile" pentru Transnistria - biblioteca proiectelor esuate (II)

Continuam trecerea in revista a solutiilor dosarului transnistrean, pentru ca astazi putina lume mai are vie in memorie consistenta si miza lui. Iar el va reintra pe agenda.

Citeste si partea I: Transnistria ramane si este incorporata intr-un fel sau altul in R. Moldova

II. Inghetarea conflictului

Excedati de complexitatea problemei, o serie de comentatori sau politicieni de la Chisinau sugerau in 2005 ca problema Transnistriei trebuie lasata asa cum este, adica inghetata.

Argumentul este ca trebuie asteptata o conjunctura mai favorabila, in care atitudinea actorilor principali sa fie mai limpede formulata, iar cadrul geopolitic sau politic mai bine precizat. S-au vehiculat atunci (eram in 2005) termene diferite, de la clarificarea situatiei din Ucraina, la integrarea Romaniei in UE sau chiar 20-25 de ani de aici incolo.

In principiu, judecata era corecta, dar existau totusi trei probleme cu acest argument:

1. era mai degraba negativ, reactiv la ideea unei cedari neconditionate a Transnistriei - "conflictul trebuie mai degraba inghetat decat sa cedam teritorii";

2. era expresia asumarii unui esec: Chisinaul nu a avut niciodata curaj sa dea in judecata Federatia Rusa pentru ocupatie, asa cum i s-a sugerat de catre Baroul avocatilor de la New York in 2005;

3. era nerealist, ignora faptul ca liderii de la Chisinau nu puteau "ingheta" conflictul, caci nu erau singuri pe acest tablou. Chisinaul era doar un actor si nu cel mai important.

Inghetarea insemna inghetarea solutiilor, in nici un caz inghetarea evolutiilor de pe teren.

Este ceea ce s-a intamplat, cu voie sau fara voia Chisinaului, ulterior. Inghetarea conflictului a fost buna in sensul in care - pe fondul lipsei de curaj a liderilor de la Chisinau de a intra in confruntare deschisa cu Moscova si de a declara Transnistria "teritoriu ocupat" - a evitat macar transnistrizarea republicii. Dar a avut consecinte.

Astazi conflictul e si mai greu de rezolvat. A aparut o noua generatie in stanga Nistrului, natural orientata spre Moscova, nascuta la finele anilor '80, crescuta, educata in spiritul "republicii" separatiste. In plus, interesul pentru R. Moldova si chestiunea transnistreana au scazut simtitor si dramatic.

III. Transnistria pleaca

Exista si aici nuante. Nu este clar cum si mai ales unde pleaca Transnistria. Sa trecem in revista cateva versiuni vehiculate pana acum.

3.1. Renuntare neconditionata

Intr-o prima instanta, s-a lansat ideea renuntarii neconditionate a Chisinaului la Transnistria. Transnistria este piedica principala in evolutia europeana a RM, iar sanse reale de recuperare a regiunii nu se intrevad.

Totusi, desi plutea in aer, alternativa unei separatii de Transnistria nu a fost pusa, cu adevarat, niciodata la nivel politic. Dar voci importante care au adus ideea in spatiul public au fost.

Prima este cea a poetului Grigore Vieru, care vorbea despre o renuntare rapida la Transnistria si unirea cu Romania. Mai explicit, chestiunea separatiei de Transnistria a fost pusa de marele jurnalist Constantin Tanase.

Iata textul din 1998 din ziarul Flux: "daca totusi rusii nu vor ceda Transnistria, pentru a edifica in acest spatiu o Moldova Mare, si ea va fi vesnic folosita de rusi pentru a controla si influenta politica Chisinaului, poate, intr-adevar, mai intelept este ca Moldova sa se dezica de 'pretentiile teritoriale' fata de Tiraspol si sa incerce o alta rezolvare a situatiei? Care ar fi aceasta situatie? S-a spunem direct: Moldova sa accepte, dar sa si contribuie la constituirea si recunoasterea statului transnistrean".

Pozitia gazetarului nu a avut mare ecou, cel putin public. Cu exceptia unor voci izolate, ideea nu a fost serios dezbatuta sau sugerata, macar, ca alternativa viabila.

La inceputul lui 2004, lucrurile pareau ca se schimba, apar mai multe voci care vorbesc despre rezonabilitatea ideii de renuntare la Transnistria. In editorialul sau din 2 aprilie, editorialistul Petru Bogatu de la ziarul Flux reamintea: "tot mai multi experti si oameni politici, atat din Est, cat si din Vest, incep sa-si dea seama ca modelul federal de reglementare transnistreana este, de fapt, un drum care nu duce nicaieri si ca, pentru a se putea integra in Europa, Chisinaul trebuie sa se separe de Tiraspol".

Mai mult, editorialistul sustine ca marile cancelarii iau in calcul si posibilitatea separarii Basarabiei de malul stang si a reunirii ei cu Romania. El mentioneaza ca, pana acum, pronuntandu-se pentru federalizarea Republicii Moldova, americanii si rusii au urmarit scopuri diametral opuse: cei dintai au cautat astfel sa anihileze enclava arhimilitarizata din stanga Nistrului, iar cei din urma au incercat sa-si legalizeze pe aceasta cale prezenta militara la noile hotare ale NATO:

"Un stat esuat si o republica auto-proclamata si nerecunoscuta, luate laolalta, nu au cum genera o tara viabila. Tocmai de aceea, se impune desfacerea casatoriei dintre Basarabia si Transnistria. Insa lucrul acesta va fi cu putinta doar atunci cand un atare divort va da satisfactie si Vestului, si Estului".

Deocamdata, nimeni nu a anuntat inca, de iure, divortul de facto...

3.2. Scenariul cipriot

Cazul cipriot (separarea unui stat in doua parti, una in UE, alta in afara) este interesant in R. Moldova pentru combinatia a doua procese care se suprapun - integrarea europeana si reglementarea unui conflict secesionist.

Exista diferente clare intre Cipru si R. Moldova, dar lectia Cipru arata, in principal, ca:

1. Un stat divizat poate adera la UE. Deci argumentul ca atata timp cat Moldova nu rezolva problema transnistreana aderarea la UE este imposibila nu este valabil, cel putin formal;

2. Democratizare, reforme si apropierea R. Moldovei de UE - acestea sunt cheile succesului pentru problema Transnistriei. Deci, daca malul stang al Nistrului intra in UE, va deveni si mai atractiv pentru regiunea separatista care, in acele conditii, va deveni si ea interesata de integrarea in R. Moldova.

In principiu, aducerea in discutie a scenariului cipriot trebuie facuta cu precautie, UE are majore reticente la replicarea acestui model, dar el nu trebuie ignorat cel putin ca mesaj: Chisinaul poate transmite mesajul ca, decat sa se transnistrizeze, mai bine pune problema in paranteze, eventual o abandoneaza de facto, si se duce spre UE. Cum s-a numit la Chisinau: soparla care isi abandoneaza coada si se elibereaza din captivitate...

3.3. Basarabia trece la Romania, Transnistria ramane

Politologul rus Stanislav Belkovski, seful filialei de la Tiraspol al Consiliului pentru Strategie Nationala a Federatiei Ruse, a lansat o oferta care stipula alipirea Basarabiei la Romania in schimbul recunoasterii auto-proclamatei Republici Moldovenesti Nistrene - asa numitul plan Belkovski, prezentat la Bucuresti de Stanslav Belkovski si Vitali Tretiakov, in 2004.

Dupa cum am vazut deja, respingerea ofertei rusesti - grecii antici ai secolului XXI de care trebuie sa te feresti si cand iti fac daruri - a fost unanima la Bucuresti. Oferta, facuta inainte de intrarea Romaniai in NATO, a cazut in desuet.

3.4. Transnistria trece la Ucraina

Documentul elaborat de Centrul de Initiative Strategice de la Kiev, lansat la 5 noiembrie 2004, stipula ca Moldova, Ucraina, Rusia si Transnistria urmeaza sa recunoasca drept nelegitima decizia Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 privind formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti prin alipirea Basarabiei la RSSA Moldoveneasca.

Se preconiza, de asemenea, crearea Republicii Nistrene Autonome (RNA) in calitate de unitate de stat in componenta Ucrainei.

Decizia "cu privire la readucerea Transnistriei in componenta Ucrainei" trebuia sa fie adoptata in cadrul unui referendum, desfasurat separat pe teritoriul Transnistrei si Ucrainei, cu invitarea observatorilor internationali.

Documentul prevedea ca RNA va avea propriul Parlament, prim-ministru, guvern, constitutie, legislatie, buget, sistem fiscal, simbolistica de stat etc. Limba de stat va fi ucraineana, limbi oficiale - rusa si "moldoveneasca". Proiectul a fost, treptat, uitat, caci dificultatile juridice ar fi fost insurmontabile.

• Obiectivele pentru care Moscova a inventat Transnistria functioneaza si astazi
• Detalii istorice care ne dor: Poate ne-au costat Basarabia

Final de etapa. Resuscitarea chestiunii transnistrene astazi

Dupa cum am vazut, s-a experimentat cam totul. Am facut aceasta trecere in revista pentru ca astazi putina lume mai are vie in memorie consistenta si miza dosarului transnistrean. Iar el va reintra pe agenda.

In ultima parte a serialului nostru, vom vedea cum este relansata astazi chestiunea transnistreana si care sunt mizele acestei.

In acest context trebuie inteles si faimosul Decret a lui Sevciuk care a starnit atatea (exagerate) reactii si de inalt nivel in Romania.

Mai mult, vom discuta si un element esential care va afecta inclusiv si Bucurestiul: modul in care candidatii se raporteaza la chestiunea transnistreana si solutiile pe care le propun.

Miza este fundamentala. Cum am mai spus deja, problema Transnistriei va fi una dintre mizele majore ale urmatoarei presedintii de la Chisinau.

Afla mai multe despre:

• Transnistria a facut un pas pentru aderarea la Rusia: Prima reactie de la Cotroceni
• "Alipirea Transnistriei la Rusia sau disperarea unei slugi in dizgratie"

Din 2009, Dan Dungaciu este profesor universitar si coordonator de doctorat la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti (Catedra de Sociologie). Din anul 2011, este directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane "Ion I. C. Bratianu". Din 2013, este presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre, aflata sub egida Academiei Romane.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...