Compania rusă Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, scrie Financial Times.
Republica Moldova a declarat stare de urgenţă în timp ce încearcă să îşi asigure suficiente livrări pentru a trece peste criza de gaze din timpul iernii. Luna trecută, Gazprom, controlată de Kremlin, a redus livrările către Moldova cu o treime, ca urmare a încheierii unui contract pe termen lung, şi a cerut mai mult decât dublul condiţiilor anterioare pentru a continua să furnizeze gaz.
În cadrul negocierilor din această lună, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE, au declarat persoane informate despre discuţii.
De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.
Două persoane informate cu privire la discuţii au declarat că Kremlinul a văzut negocierile privind gazele ca parte a unei înţelegeri politice mai largi cu Moldova, după ce preşedinta Maia Sandu a preluat funcţia anul trecut, iar partidul său ferm pro-UE a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile din iulie.
Analiştii de pe piaţă au sugerat că Rusia profită de poziţia Gazprom ca unic furnizor al Moldovei pentru a pune presiune asupra guvernului de la Chişinău, care a promis să iasă din orbita Moscovei şi să se îndrepte spre vest.
Acest lucru are loc pe fondul unei crize mai ample a gazelor la nivel mondial, care a împins preţurile de pe piaţă la niveluri record.
Luna aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a respins ca fiind “o prostie totală” sugestiile potrivit cărora Kremlinul ar fi folosit livrările de gaze ca armă politică împotriva altor ţări.
Liberalizarea pieţei gazelor ar afecta negativ Gazprom şi Moldovagaz, filiala sa din Moldova care deţine şi operează reţeaua de gaze a ţării şi cumpără şi vinde transporturi.
De asemenea, Moscova ar prefera ca Moldova să renunţe la acordul privind Zona de liber schimb cu UE şi să semneze în schimb cu rivala – Uniunea Economică Eurasiatică.
Moscova consideră că Moldova intră în sfera sa de influenţă şi se consideră protectoarea populaţiei vorbitoare de limbă rusă din statul separatist Transnistria, unde păstrează un mic contingent militar.
Dmitri Kozak, un oficial de rang înalt de la Kremlin care conduce relaţiile Moscovei cu statele post-sovietice, a purtat negocieri săptămâna trecută cu oficialii moldoveni care nu au reuşit să ajungă la un compromis privind preţul gazelor.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că oferta Gazprom a fost “atent calibrată, clară, justificată şi, din punct de vedere al preţului, extrem de favorabilă părţii moldoveneşti”, potrivit Interfax.
Moldova a primit marţi primul său transport de gaze dintr-o sursă non-rusă, cumpărând 1 milion de metri cubi de la PGNiG din Polonia, via Ucraina, într-o licitaţie care a ocolit Moldovagaz.
Acest lucru, pe lângă un alt transport de probă din România, a venit după săptămâni de discuţii de criză cu oficialii UE pentru ca Bruxelles-ul să ofere sprijin financiar suplimentar şi pentru ca statele membre să pună gaze la dispoziţie.
Guvernul Republicii Moldova se teme de tulburări în masă în această iarnă, fie din cauza lipsei de gaz, fie din cauza preţurilor inevitabil de ridicate pentru încălzire şi energie.
“Ruşii lovesc ţara în cel mai slab punct al său, în cel mai prost moment posibil”, a declarat un oficial implicat în negocieri.
Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, va conduce joi o delegaţie la Bruxelles pentru discuţii, în contextul în care se discută despre creşterea nivelului de granturi şi împrumuturi acordate de UE.
Oficialii moldoveni se întâlnes miercuri, 27 octombrie, la Sankt Petersburg, cu directorul general al Gazprom, Aleksei Miller. Diplomaţii UE au îndemnat ţara să nu semneze un nou acord pe termen lung cu compania rusă şi să găsească, în schimb, soluţii pe termen scurt pentru a face faţă iernii.
BBC: Chișinăul, pe urmele Kievului
Criza gazelor din Republica Moldova repetă problemele din trecut ale Ucrainei: contractul cu Gazprom a expirat, iar o nouă înţelegere este imposibilă, notează BBC Ucraina, într-un material întitulat „Moldova fără gazul rusesc. Pe ce se răzbună Kremlinul şi care e rolul Ucrainei” – transmite IPN.
Trimisul BBC la Chişinău, Steve Rosenberg, aminteşte că Rusia ameninţă să lase Moldova fără gaze dacă până la 1 decembrie nu se semnează un nou contract. El se referă şi la reprezentanţii Republicii Moldova, care spun că preţul cerut pentru gaze este inacceptabil, nedrept şi nepotrivit cetăţenilor moldoveni. Iar „Gazpromul” răspunde că acesta este un preţ corect şi plasează răspunderea pentru declanşarea crizei pe seama Moldovei.
Vorbind despre complexitatea problemei, jurnalistul relevă că „Moldova este complet dependentă de gazul rusesc, iar principalul acţionar al companiei de gaze a Moldovei este compania de stat rusă de gaze. Şi peste 80% din electricitatea moldovenească provine dintr-o centrală electrică deţinută de Rusia. Aceasta dă problemei o amploare absolută”.
Se vorbeşte şi despre o datorie de milioane de dolari a Moldovei faţă de gigantul energetic, continuă jurnalistul. „Suntem gata să plătim. O anumită parte a datoriei într-o perioadă de timp. Dar totul ar trebui să fie transparent. Nu ştim de unde a venit această datorie. Dorim să facem un audit, eventual în comun cu Gazprom, pentru a afla cu exactitate cuantumul datoriei şi modalitatea de a o achita”, reproduce BBC opinia premierului Natalia Gavriliţă.
BBC aminteşte că Rusia mereu a negat acuzaţiile că ar folosi gazul ca armă geopolitică. „Dacă vorbeşti cu Gazprom sau cu Kremlinul, ei spun că aici nu este politică. Doar afaceri. Ei spun că Moldova îi datorează Gazpromului 700 de milioane de dolari şi trebuie să plătească această datorie. Dar după ce anul trecut moldovenii au ales un preşedinte pro-european, un guvern pro-european şi un parlament pro-european, mulţi în Moldova sunt siguri că e vorba despre o presiune politică asupra ţarii”.
BBC aminteşte şi despre reproşurile Moscovei făcute Moldovei pentru susţinerea „Platformei Crimeea”, dar şi despre „rusofhobia actualilor guvernanţi”.
Rusia se teme că și-ar putea pierde controlul asupra Europei pe fondul creșterii prețului la gaze
Rusia vrea ca preţul gazelor pe piaţa din Europa, principalul său client, să scadă cu 60% faţă de nivelul actual, deoarece o apreciere prelungită ar putea afecta cererea pentru gazele livrate de Gazprom, au declarat pentru Bloomberg doi oficiali ruşi implicaţi în politica energetică a ţării.
Marţi, la hub-ul din Olanda, preţurile de referinţă la gaze naturale au ajuns la 88 de euro pentru un Megawatt oră, adică aproximativ 1.150 de dolari pentru o mie de meri cubi. La începutul acestei luni, cotaţiile au ajuns la nivelul record de 162 euro pentru Megawatt oră, adică aproximativ 2.000 de dolari pentru o mie de meri cubi.
Potrivit unuia dintre oficialii citaţi de Bloomberg, Rusia vrea ca preţurile la gaze în Europa să fie undeva între 300 şi 400 de dolari pentru mia de metri cubi, un nivel care ar permite grupului Gazprom să îşi menţină poziţia dominantă pe piaţa continentului, chiar dacă state precum Marea Britanie şi Polonia ar face trecerea la surse de energie mai curate. Un al doilea oficial a menţionat la rândul său un interval de preţ cuprins între 200 şi 400 de dolari pentru mia de metri cubi, adăugând că preţurile care s-ar apropia de zona inferioară a intervalului ar fi un scenariu mai puţin acceptabil.
Kremlinul s-a declarat în mod public îngrijorat de efectele negative ale creşterii explozive a preţurilor la gaze asupra grupului rus Gazprom, care anul trecut a furnizat aproape o treime din cantitatea totală de gaze consumată în Europa.