Reluarea campaniei prezidentiale in SUA, meci strans

Motto: Succesul nu e defintiv, esecul nu e permanent: ceea ce conteaza este curajul. Winston Churchill

Prezentul este descurajant: pandemia care nu trece, perspectiva unei crize economice de durata, tulburari sociale fara precedent, forte anarhice organizate si deghizate in partizani ai anti-rasismului, crime care raman nepedepsite, distrugeri ale proprietatilor si ale monumentelor istorice, ideologii care urasc institutiile statului, prosternari in fata celor care acuza lumea de azi de crime ale trecutului.

In aceasta atmosfera ne indreptam spre alegerile de la 3 noiembrie 2020, de care depind 35 de pozitii de senator (din 100), toate pozitiile de deputat in camera reprezentantilor din congresul federal (435), 13 pozitii de guvernator, numeroase pozitii din guvernele de stat si administratile locale si viitorul nou presedinte.

De aproape sase luni campania electorala s-a facut "de la distanta sociala" si a constat in discursuri si interviuri televizate, clipuri video, articole de presa si sondaje de opinie.

O incercare a presedintelui Trump de a relua mitingurile cu contact direct (20 iunie 2020, Tulsa Oklahoma) a esuat lamentabil, cu o sala mai mult de jumatate goala, la fel o varianta de "on line electoral rally".

Paradoxal, "camuflarea" lui Joe Biden, care a fost tinut ascuns de public si ziaristi mai bine de trei luni, s-a dovedit o strategie de succes, care s-a asociat cu o crestere a procentajului de posibili votanti.

Fostul vicepresedinte conduce in sondajele de opinie din majoritatea statelor, cu o diferenta de 1,6 - 5,4% (www.realclearpolitics.com).

Si la colectarea de fonduri democratii sunt in avantaj, iar unele estimari recente citeaza raportul de 3:1 la banii stransi de campania Biden, fata de competitorii lor republicani.

Se spune ca este iminent anuntul celei pe care a ales-o echipa democrata pentru postul de vicepresedinte.

Este sigur ca va fi o femeie, asa cum a anuntat de mai multe ori Biden, dar nu este sigur ca va fi o femeie de culoare.

Nu e o alegere usoara, cu atat mai mult cu cat majoritatea alegatorilor democrati se asteapta sa fie cineva ale carei calitati au dovedit ca are calificarea de a fi un presedinte eficace.

Iesirea din scena a lui Biden, la un anumit moment, este un scenariu in care cred cei mai multi.

Vineri 7 august a fost limita programului de ajutor pentru cei afectati economic de pandemie.

De mai multe saptamani, administratia republicana a avut negocieri cu democratii majoritari din congres, dar acestia, condusi de Nancy Pelosi, au refuzat orice compromis care sa permita extinderea ajutoarelor.

Ca urmare, a doua zi dupa suspendarea discutiilor, Trump a semnat patru ordine executive, care autorizeaza folosirea fondurilor federale pentru ajutor.

Ordinele s-au adresat continuarii ajutorului de $ 400 pe saptamana pentru cei care si-au pierdut locurile de munca, continuarea scutirii de taxa de pe statul de plata al salariatilor, continuarea scutirii de plati pentru imprumuturile studentilor si luarea de masuri pentru ca acei chiriasi care nu-si pot plati chiriile sa nu fie evacuati.

Este un act drept, dar in intregime anticonstitutional.

Singura ramura a guvernului care este indreptatita sa stabileasca taxele si sa hotarasca modul de folosire al fondurilor federale este ramura legislativa, adica congresul.

Nu executivul.

Dar, riscant si curajos cum este, acest pas facut de Trump are si o componenta de popularitate si o promisiune de a-l ajuta in campanie si o vicleana cursa pentru democrati.

Daca-l vor ataca pe presedinte, isi vor micsora popularitatea la cei din clasa de mijloc, intr-un moment critic.

Daca nu vor actiona, vor crea impresia ca sunt de acord cu miscarea administratiei Trump, care le-a incalcat teritoriul.

Singura miscare logica este ca democratii sa ceara reluarea negocierilor si - de voie, de nevoie - sa transforme prelungirea ajutoarelor financiare intr-o masura constitutionala.

Acest text a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Reacția președintelui SUA după ce studenți pro palestinieni de la Universitatea Columbia cer ruperea legăturilor financiare cu Israelul

Preşedintele american Joe Biden a afirmat duminicp, 21 aprilie, că antisemitismul "nu-şi are locul" în campusurile universitare, într-un moment în care studenţi propalestinieni de la...

Proces istoric în SUA. Va fi suficient un munte de dovezi pentru a-l condamna pe Trump?

Luni, 22 aprilie, vor avea loc declarații de deschidere în procesul Statul New York vs. Donald J. Trump. Dosarul acuzării pare puternic, dar o condamnare este departe de a fi asigurată, scrie...