Podurile vii din India. Cum construiesc indigenii, de sute de ani, căi de acces făcute din ramuri de copaci VIDEO

Vreme de secole, grupurile indigene din nord-estul Indiei au construit poduri din ficuşi. Acum, această tradiţie antică şi-ar putea face drum spre oraşele europene.

Atunci când norii musonului aduc ploi abundente în satul Tyrna, Shailinda Syiemlieh foloseşte cel mai apropiat pod, ca să ajungă pe malul opus al unui pârâu învolburat. Podul nu este o structură obişnuită, din beton sau metal. În schimb, este făcut dintr-un singur ficus uriaş, care se află pe malul apei. Partea pe care Syiemlieh merge este un amestec de rădăcini înnodate sau împletite între ele. Podul nu numai că face parte din peisaj, ci în acelaşi timp ajută şi la susţinerea ecosistemului.

Tyrna, care se află în nord-estul statului indian Meghalaya, are multe astfel de poduri. Sute de ani ele au ajutat comunităţile indigene Khasi şi Jaintia să traverseze râurile umflate în timpul musonului. „Strămoşii noştri erau aşa ingenioşi!”, spune Syiemlieh. „Atunci când nu puteau traversa râuri construiau Jingkieng Jri – podurile făcute din rădăcini vii."

Meghalaya găzduieşte unele dintre cele mai umede locaţii de pe Pământ. Satul Mawsynram, cel mai ploios loc din lume, are o cantitate anuală de precipitaţii de 11.871mm, suficientă cât să acopere o casă cu trei etaje, potrivit BBC.

Cercetătorii cred că aceste poduri din rădăcini vii sunt un exemplu al adaptării comunităţilor indigene la climă. În afară de rolul de conexiune, aceste poduri atrag turiştii şi îi ajută pe localnici să-şi câştige traiul. Mai mult, specialiştii au descoperit că acestea au efecte regenerative pentru mediul înconjurător.

Construirea unor astfel de poduri presupune o muncă de zeci de ani. Începe cu plantarea unui puiet de Ficus elastica - un copac care creşte din abundenţă pe terenurile subtropicale din Meghalaya – într-un loc prielic pe malul râului. Întâi, copacii dezvoltă rădăcini groase. Apoi, cam după zece ani, din copacii maturi ies alte rădăcini aeriene. Acestea sunt elastice şi au tendinţa de a creşte împreună şi a se împleti, formând structuri stabile.

Printr-o metodă perfecţionată sute de ani, constructorii de poduri împletesc şi înfăşoară aceste rădăcini aeriene de o structură din bambus sau alt lemn, le trec peste râu şi într-un final le fixează în malul opus. În timp, rădăcinile se scurtează, se îngroaşă şi produc lăstare, care traversează şi ele apa. Constructorii împletesc aceste rădăcini unele cu altele sau cu ramurile şi tulpinile aceloraşi copaci. Reţeaua de ramuri este foarte rezistentă. În unele cazuri, astfel de poduri pot susţine şi 50 de oameni în acelaşi timp.

Podurile sunt în prezent o atracţie turistică. Odată cu creşterea numărului de turişti, localnicii au construit locuri de campare şi au fost ghizi pentru vizitatori, prin junglă.

Dezvoltarea turismului vine însă şi cu îngrijorări. În afară de gunoaiele lăsate în urmă, ca ambalajele de la mâncare şi băuturi, unele poduri din rădăcini susţin chiar sute de oameni în acelaşi timp, care se înghesuie să-şi facă selfie-uri şi există riscul ca acești copaci să cedeze. Dar localnicii se gândesc deja la diferite modele de turism sustenabil. Localitatea Khongthaw, spre exemplu, construieşte un muzeu şi un centru de informare, ca să educe turiştii în legătură cu aceste poduri unice şi alte structuri făcute din Ficus elastica.

Deși un astfel de copac nu se dezoltă viabil în Europa, din cauza climei, oamenii de știință caută metode prin care să transforme vegetația în spații funcționale sau în căi de acces.

"Învățăm acum cum să reacționăm la dezvoltarea plantelor în Europa: oamenii plantează copaci, copacii cresc, oamenii reacționează și copacii reacționează din nou", a afirmat profesorul Ferdinand Ludwig, de la Universitatea Tehnică din Munchen.

Victorie pentru partidul pro-China la alegerile din Maldive. India pierde din influență

Congresul Naţional al Poporului (PNC) a câştigat categoric duminică, 21 aprilie, alegerile parlamentare din Maldive, transmite AFP. PNC, partidul preşedintelui Mohamed Muizzu, este...

Președintele PSD Sector 1 o vede pe Clotilde Armand la pușcărie: ”Și-a dat bani necuveniţi tocmai din bugetul unui proiect anticorupţie”

Preşedintele PSD Sector 1, Petre Florin Manole, a transmis joi, 25 aprilie, că primărița Clotilde Armand are „un drum scurt și previzibil de când a fost prinsă cu mâna-n bugetul local”....