Țara care este pe cale să devină un narco-stat: De la toleranța drogurilor, la teroarea drogurilor

Vineri, 22 Octombrie 2021, ora 00:167610 citiri
Țara care este pe cale să devină un narco-stat: De la toleranța drogurilor, la teroarea drogurilor
Securitate sporită la închisoarea unde se află cel mai periculos lider mafiot din Olanda/ FOTO Twitter

Un cer întunecat de noapte deasupra Amsterdamului în timp ce Peter Schouten conduce spre acasă pe 2 noiembrie 2020. Avocatul vine de la un talk show TV, unde a apărut împreună cu colegul său Onno de Jong și cu Peter R. de Vries, un cunoscut reporter de investigații. El călătorește într-o mașină blindată, cu gărzi de corp, cu armele lor automate sprijinite în compartimentele ușii. Așa este viața lui Schouten de când el și ceilalți doi au început să lucreze cu cel mai important martor al țării – un criminal care a depus mărturie împotriva mafiei olandeze a cocainei. Fratele bărbatului a fost deja ucis din acest motiv, la fel ca primul său avocat, predecesorul lui Schouten.

Cine urmează pe lista neagră? Schouten? De Jong? De Vries? Schouten privește prin geamul antiglonț și îl vede pe De Vries mergând singur pe stradă. Mașina se îndreaptă spre el și Schouten întreabă: „Peter, ce faci aici singur în întuneric?” De Vries: „Mă îndrept spre mașina mea”. „Dar asta este o nebunie”, își amintește Schouten că i-a spus. Opt luni mai târziu, pe 6 iulie a acestui an, De Vries mergea din nou prin centrul orașului Amsterdam. Avea să fie ultima sa plimbare - și avea să se termine după încă 250 de pași. Devenise o legendă vie.

În calitate de jurnalist, nu numai că scrisese despre cazuri penale, dar rezolvase și multe dintre ele prin emisiunea sa TV, „Peter R. de Vries, Criminalreporter”. De Vries a fost, pentru milioanele sale de telespectatori, dovada că o singură persoană ar putea realiza mai mult decât întregul aparat de aplicare a legii. Era curajos. Neînfricat.
De Vries a fost împușcat în cap. S-a prăbușit în fața unei ferestre acoperită de un poster cu reclame, una dintre ele pentru un local numit Cooldown Café „De Kleine” - o coincidență amar ironică în această oribilă poveste. „De Kleine” a fost poreclăa lui Ridouan Taghi, un lider al unui cartel al drogurilor.

Nu există nicio dovadă că Taghi l-a trimis pe criminal, chiar dacă el este principalul suspect. Avocatul lui spune că clientul ei nu a avut nimic de-a face cu asasinarea lui De Vries. Cel mai căutat bărbat din Olanda, Taghi a fost arestat în 2019. La început, el le-a spus anchetatorilor că statul ar trebui să-și economisească banii și doar „să-mi dea o condamnare pe viață”. Totuși, de atunci și-a instruit avocații să respingă toate acuzațiile la adresa sa. Cu toate acestea, mărturia martorului nu este singurul lucru care îl incriminează. Există, de asemenea, dovezi furnizate de mesaje criptate care au fost decodificate. Acestea includ un incantat „Woooooooooooooppppppppwooooooooooppppppppppp hahahaha insch 'allah!” după o altă crimă. Avocatul său susține că aceste mesaje nu erau de la Taghi sau de pe telefonul său mobil.

Poliția și justiția se tem că liderul grupării marocane criminale Ridouan Taghi vrea să evadeze din închisoare într-un mod violent. Informațiile poliției arată că Taghi a plătit milioane oamenilor pentru a-l ajuta să scape. A făcut asta înainte de a fi arestat. Taghi se află în închisoare cu cea mai înaltă securitate din țară. Nimeni nu a reușit vreodată să scape din ea.

Asasinarea lui De Vries forțează Olanda să facă în cele din urmă un bilanț. Cât de rea a devenit situația în țară și ce trebuie făcut? Multă vreme, nimeni nu a fost deranjat de faptul că abordarea permisivă a țării în ceea ce privește hașișul și marijuana a ajutat mafioții brutali să devină puternici și că bandele au început, de asemenea, să transporte tone de droguri dure prin țară alături de cele slabe. Că în fiecare an, 20 de oameni erau uciși în lumea interlopă. Dar apoi, gangsterilor a început să nu le mai pese de liniștea publică. „În zonele cu probleme din sud-estul Amsterdamului, tinerii fac coadă pentru a comite o crimă în numele bandelor" spune Cees, un anchetator de poliție din Amsterdam.

În 2012, a izbucnit un război al bandelor și, de atunci, lumea interlopă își extinde degetele spre oamenii normali. S-a ajuns până acolo încât timpul unui schimb de focuri gloanțele au ajuns în camera unor copii. În 2016, un cap decapitat a apărut pe trotuar în fața unei cafenele. Au existat asasinate și amenințări la adresa unor persoane care nu aparțin acelui mediu și care duc o viață normală sau la adresa unor persoane care au avut curajul să susțină statul de drept și libertatea presei. Sau pur și simplu oameni care au avut ghinionul de a fi confundați de un ucigaș cu ținta pe care o avea de doborât.

Olanda, care vrea să fie atât de permisivă, învață cât de liberă poate fi viața în mâinile mafiei. Motto-ul bandei Taghi se presupune că este „Wie praat, die gaat” – oricine vorbește, trebuie să plece. Fiecare jurnalist care relatează despre bandele Mocro dominate de marocani, fiecare procuror care le anchetează, fiecare avocat care îi reprezintă pe oponenții, fiecare martor care depune mărturie împotriva mafioților, toți ar trebui să verifice sub mașină dacă există bombe și să se uite în jur pentru a vedea cine i-ar putea urmări. Trebuie să fie pregătiți să se supună protecției poliției și să renunțe la vechile lor vieți, împreună cu familia lor.

Chiar și primul ministru Mark Rutte ar fi intrat în vizorul ucigașilor Mocro. La începutul acestei luni, poliția a arestat un văr de-al lui Taghi. Vărul este un avocat care face parte din echipa lui de apărare și a avut acces constant la Taghi - și, după cum indică comunicările interceptate, ar fi acționat ca un canal de comunicare al lui Taghi în decursul mai multor luni, ajutându-l să trimită comenzi către exterior. Nimic nu pare de neconceput, nimeni nu pare în siguranță. DER SPIEGEL a vorbit. cu oameni care trăiesc sub această amenințare constantă și nu știu când se va termina acest coșmar. Pentru ei, nu există siguranță – este ca și cum ai trăi într-un narco-stat. Pentru mulți oameni, a trăi în Olanda a devenit comparabil cu a trăi în țările din America Centrală și de Sud unde cartelurile drogurilor fac legea.

Narco-stat

Când Oficiul Federal al Poliție Criminale Germane (BKA) și-a prezentat raportul în 2019 privind criminalitatea organizată, o cifră s-a remarcat mai presus de toate celelalte: 161. Astfel, multe dintre anchetele de criminalitate organizată ale BKA aveau legături cu Olanda. Potrivit raportului, țara lalelelor a fost, de departe, înaintea altor țări. „Acest lucru demonstrează statutul Țărilor de Jos ca un centru important... în sectorul traficului de narcotice”. Anchetatorii germani vorbesc despre Olanda ca fiind „cel mai mare hub” pentru droguri din Europa.

Cyrille Fijnaut, criminalist și fost consilier guvernamental, consideră că și cafenelele fac parte din problemă. „Oamenii din spatele acestei politici de toleranță nu și-au putut imagina că politica lor de a vinde, legal, cantități mici de droguri ușoare, ar putea duce la o problemă cu criminalitatea organizată", spune el. În anii 1990, situația s-a agravat și mai mult, spune el, odată cu producția în masă de droguri sintetice și înființarea unor plantații de canabis pe scară largă. Guvernul, spune Fijnaut, a privit în altă direcție mult timp. Olanda, spune el, „e pe cale să devină Columbia Europei Și noi producem cantități uriașe de droguri ilegale”. Dar liderii politici ai țării au început să înțeleagă abia în 2000 toate riscurile asociate cu ceea ce se întâmpla, și mai clar doar 10 ani mai târziu: spălare de bani, corupție și omoruri contractuale. Dar, crede Fijnaut, era deja prea târziu. Dacă permiteți industriei drogurilor să crească la o asemenea dimensiune, atunci să nu surprindă „violența desfășurată pentru a-și apăra cota de piață și pentru a lupta împotriva statului”.

Situație nemaivăzută în țara lalelelor

Dacă cineva ar fi vizitat sediul poliției din Amsterdam în urmă cu 15 ani, nu s-ar fi întâlnit cu un „Cees” și un „Robert”. Ofițerii și-ar fi folosit numele reale. Olanda era o țară deschisă. De asemenea, ar fi permis să fie fotografiați din față și nu doar din spate. Cei doi nici măcar nu apar în dosarele instanțelor sub numele lor reale - ambelor li s-au atribuit doar numere. Dacă avocații și jurnaliștii nu mai sunt în siguranță, este doar un mic pas înainte ca judecătorii, procurorii și anchetatorii de poliție să se teamă pentru viața lor. Chiar și anchetatorii de droguri experimentați din Germania sunt șocați de cât de periculoasă a devenit situația pentru omologii lor din Olanda.

Un purtător de cuvânt al poliției, care solicită, de asemenea, ca numele său să nu fie folosit, spune că, din cauza pericolului, sunt atenți și evită ca același ofițer să comenteze presei prea des cu privire la cazurile Taghi și de Vries, sunt schimbați, astfel încât nimeni să nu ajungă să devină fața poliției și, astfel, o țintă pentru următoarea demonstrație de putere a traficanților.

Trebuie să înțelegem, spune Cees, că cocaina a schimbat totul. Toți obișnuiau să sărbătorească când confiscau 100 de kilograme de cocaină. Acum, nici măcar nu se observă, capturile sunt măsurate în tone, în sute de milioane de euro. Și asta, spune el, i-a schimbat și pe criminali. La un moment dat, au început să se vadă pe ei înșiși ca stăpâni ai universului.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News