Cel putin doua rachete au fost trase, marti, asupra unei baze in care se afla trupe straine, in apropiere de Bagdad, a anuntat armata irakiana.
Acesta este al treilea atac de acest tip in mai putin de o saptamana, relateaza AFP.
Mai multe rachete au vizat baza Basmaya, situata la aproximativ 60 de kilometri sud de Bagdad, unde se afla o parte a contingentului spaniol din cadrul coalitiei internationale antijihadiste condusa de catre Statele Unite, dar si trupe NATO.
In baza de afla de asemenea trupe americane, britanice, canadiene si australiene, care antreneaza militari irakieni la tir si in folosirea tancurilor de lupta.
De la sfarsitul lui octombrie, 24 de atacuri cu rachete nedirijate au vizat trupe straine desfasurate in Irak, pe care factiuni armate siite si aripile politice ale acestora vor sa le dea afara din tara.
Niciunul dintre aceste atacuri nu a fost revendicat, insa Washingtonul acuza Brigazile Hezbollah, una dintre factiunile proiraniene cele mai radicale din tara, ca se afla in spatele acestor tiruri.
Autoritatile irakiene, care se bazeaza pe trupele coalitiei internationale in lupta impotriva celulelor jihadiste clandestine de pe teritoriul irakian, dau asigurari ca nu reusesc sa descopere autorii tirurilor. Ele anunta insa cu regularitate, asa cum au facut sambata, ca gasesc rapid rampele de lansare in zona bazelor vizate.
Joi, Brigazile Hazbollah au salutat pentru prima oara - fara sa le revendice - cele 18 tiruri de miercuri, in care au fost ucisi doi militari americani si unul britanic. Ele au denuntat inca o data "fortele de ocupatie americane".
In noaptea de joi spre vineri, atacuri aeriene americane au fost efectuate ca represalii si au vizat, potrivit Washingtonului, baze apartinand Brigazilor Hezbollah. In aceste atacuri au fost ucisi sase irakieni - cinci politisti si militari - si un civil, potrivit armatei irakiene.
Acest ciclu al violentelor face sa planeze din nou spectrul unei escaladari in Irak.
La sfarsitul lui 2019, tiruri de rachete care au ucis un american au degenerat si au condus la asasinarea, in ianuarie, de catre Washington, a generalului iranian Qassem Soleimani si a "locotenentului" sau de la Bagdad, dar si la tiruri de rachete iraniene ca represalii asupra unor baze irakiene in care se aflau americani.
Washingtonul acuza Teheranul si Bagdadul de faptul ca nu reusesc sa controleze atacurile factiunilor armate - integrate in stat dupa ce au luptat impotriva jihadistilor din gruparea Statul Islamic (SI).
De la 1 octombrie, autoritatile irakiene se afla intr-un marasm politic, in urma unei revolte fara precedent, eclipsata de tensiuni iraniano-americane si pandemia noului coronavirus.
Guvernul irakian, care a demisionat in decembrie, nu a fost inlocuit inca, iar Parlamentul este paralizat de disensiuni.