Nebunul nostru din Belarus

Lui Franklin Delano Roosevelt, de altfel un presedinte intelept si decent, ii sunt atribuite (in mod incorect) urmatoarele cuvinte la adresa unui dictator din Nicaragua: "Somoza may be a son of a bitch, but he's our son of a bitch."

Al cui Somoza este insa Lukasenko, dictatorul exotic din Belarus care pare ultimul supravetuitor al nomenclaturistilor de factura Brejnev? Daca el ar fi fost doar un pion docil al Moscovei, Putin nu l-ar fi lasat sa ajunga in criza actuala, care a fost (cel putin) tolerata de Kremlin. Tot Putin e insa cel care l-a salvat si il va proteja in continuare pe Lukasenko, dovada ca acesta nu este cumva - nici pe departe - un pion al Occidentului.

Tot acest paradox pleaca de la faptul ca Lukasenko e mai degraba un nebun decat un pion. Dupa atata amar de vreme la putere in calitate de cezar postsovietic, tronand asupra universului absurd si schizoid al oricarei tiranii, Lukasenko a pierdut, ca si Ceausescu dupa 1980, contactul cu realitatea. Si, tot ca si Ceausescu, a inceput sa se infrunte cu Moscova. Nu la nivel sistemic, nu pentru a schimba tabara, nu pentru a deveni un liberal si un occidental sadea - ci din orgoliul specific unui dictator. Modul in care Lukasenko a tratat cei 33 de mercenari rusi din grupul Wagner, arestandu-i si acuzandu-i de terorism in context electoral, a reprezentat o sfidare bizara la adresa lui Putin, venita aproape de nicaieri si care nu isi gaseste locul in strategia de o viata a dictatorului din Belarus. Lukasenko nu avea nici capacitatea, nici dorinta reala de a se rupe de Moscova - pur si simplu a inceput sa isi piarda controlul si luciditatea.

Desi obligat sa il pedeapseasca pe liderul de la Minsk pentru recentele impertinente, Vladimir Putin este totusi, pe termen mai lung, legat de maini si de picioare in problema Belarusului. Si asta pentru ca, intr-un loc atat de sensibil - la fel de important militar si strategic ca Ucraina - orice varianta poate fi mai periculoasa decat Lukasenko. Orice actor politic nou, cu o cariera in fata, ar putea lua in calcul - fie si in mare secret, de frica spionilor rusi - un usor dezghet bielorus in relatia cu Europa si Statele Unite. Ceea ce Moscova nu poate accepta. Cunoscatorii celui de-al Doilea Razboi Mondial stiu bine ca locul in care URSS a primit cele mai dureroase lovituri din partea Germaniei a fost Ucraina, iar locul din care Stalin a pornit in ofensiva, proiectandu-si puterea pana la Berlin, a fost Belarusul. In conditiile in care Statele Unite au facut din Polonia centrul de interes al strategiei lor militare in Europa, Belarusul e cel mai pretios punct geostrategic pe care Putin si-l poate imagina - mai pretios chiar si decat Crimeea.

In plus, spre deosebire de Ucraina, Belarusul nu poate fi divizat in blocuri identitare. E mult mai coerent cultural si geografic. Va merge intr-o singura directie. E drept, relatia sufleteasca cu Rusia e mai linistita aici decat in vestul occidentalizat al Ucrainei, Moscova nesimtindu-se amenintata de perspectiva unei schimbari de paradigma civilizationala, asa cum a intalnit in Romania sau Polonia, tari care dupa 1989 si-au proclamat categoric identitatea occidentala, nu slava sau ortodoxa. Probabil acesta este motivul pentru care nu vom vedea Uniunea Europeana sau Statele Unite facand miscari semnificative in Belarus, zona considerata mai apropiata organic de Rusia decat spatiul din jurul Kievului. Pe de alta parte, dupa comportamentul deliberat brutal al lui Putin in criza din Ucraina, toata comunitatea internationala se teme de reactiile disproportionate ale acestuia. Nimeni nu isi doreste o criza de securitate in interiorul unei crize de sanatate publica de dimensiuni globale.

In aceste conditii, strict dintr-o perspectiva strategica, Belarusul nu ar trebui sa devina o zona fierbinte. Nimeni nu isi doreste asta. Din perspectiva democratiei si a drepturilor omului, insa, situatia este foarte, complicata. Si dramatica. Oamenii din Belarus s-au saturat de Lukasenko. Vor o societate normala si deschisa. Pe care Moscova nu o poate accepta - pentru ca o societate deschisa s-ar indrepta, putin cate putin, catre binefacerile liberalismului european. O "finlandizare" a Belarusului - prin care intelegem deschiderea spre capitalism si democratie, insa sub o tutela strategica si militara rusa - ar putea fi o solutie rezonabila (in Finlanda a functionat remarcabil dupa sangerosul razboi cu URSS), insa Putin e prea marcat de criza din Ucraina ca sa aiba incredere intr-un pact pe termen lung cu Occidentul. Si astfel de acorduri, de tip Ialta, sunt oricum sortite esecului, pentru ca popoarele au dreptul sa isi aleaga singure directia, fara a putea fi tinute la nesfarsit ostatice "din ratiuni de securitate".

Vladimir Putin e condamnat sa il salveze pe Lukasenko. O fi el nebun - dar e nebunul Moscovei. Occidentul e obligat sa sprijine lupta democratica a bielorusilor, insa fara a da Kremlinului senzatia unor ambitii strategice la adresa Minskului.

Rusia, la randul sau, va incerca sa blocheze actiunile prea sangeroase ale lui Lukasenko la adresa propriului popor - nu din principiu, ci pentru ca nu vrea sa ostilizeze masele bieloruse, care in acest moment nu cu Putin au ceva de impartit.

Asa se face ca toata lumea e prinsa intr-un vals ciudat, crispat, care se poate transforma oricand, dintr-o scanteie, intr-o sangeroasa hora punk.

Dar asta se intampla cand nebunul conduce dansul.

Ovidiu Raetchi este un scriitor specializat in Orientul Mijlociu. A publicat Avangarda Califatului, O istorie intelectuala a jihadismului, Ed. Litera, 2019; Tzahal, O istorie a armatei israeliene, Ed. Litera, 2019; Soldatul Putin si Filosoful Dughin. Civilizatia rusa in fata unei noi erori imperialiste, Ed.Nemira, 2017; Scurt Tratat despre Iubire, Ed. Nemira, 2017; EsTeistica, Ed. Niculescu, 2004.

Este parlamentar de Bucuresti si vicepresedintele Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Ce avantaje are Coreea de Nord prin sprijinirea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei: ”Kim ar putea crede că lesa lui este mai lungă decât în realitate”

Sprijinul deplin al Rusiei pentru Coreea de Nord ar putea „crește apetitul lui Kim Jong-un pentru risc“ atunci când vine vorba de amenințarea Coreei de Sud și de exportul de arme în...