Istoria conflictului dintre Coreea de Nord si Coreea de Sud. Cum arata cele doua tari dupa 70 de ani de la separare

Vineri, 21 August 2020, ora 05:30
18376 citiri
Istoria conflictului dintre Coreea de Nord si Coreea de Sud. Cum arata cele doua tari dupa 70 de ani de la separare
Foto: Facebook/Rador (Stalin, Churchill si Roosevelt, conferinta de la Yalta, februarie 1945)

Coreea de Nord si Coreea de Sud sunt poate cel mai limpede exemplu al contrastului izbitor dintre cele doua mari ideologii: comunism si capitalism.

Cel de-Al Doilea Razboi Mondial le-a despartit - Nordul a devenit comunist, Sudul - capitalist - iar astazi diferentele sunt uriase: Nordul comunist este sarac si asuprit, Sudul capitalist este prosper si viu.

Situate in peninsula Coreea, cele doua tari au avut o identitate culturala comuna inainte ca cel de-Al Doilea Razboi Mondial sa le separe definitiv destinele. Exista o singura Coree, condusa de secole de regi si dinastii. Dupa Razboiul Ruso-Japonez, din 1905, Coreea a fost ocupata de Japonia si anexata de aceasta, cinci ani mai tarziu. Pana la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, timp de 35 de ani, Coreea s-a aflat sub controlul japonezilor.

La finalul razboiului, cele doua super-puteri, Uniunea Sovietica si Statele Unite au impartit "frateste" mica tara din estul extrem al Asiei.

"Destinele celor doua tari au fost pecetluite de decizia luata de URSS si SUA, fara implicarea coreenilor, de a diviza Coreea in doua zone de ocupatie", spune Michael Robinson, profesor emeritus la East Asian Studies and History de la Universitatea Indiana.

La Yalta, in februarie 1945, s-a decis noua harta a lumii. Cei doi aliati de fatada si-au impartit astfel controlul asupra Peninsulei Coreene: teritoriul de la nordul paralelei 38 a fost ocupat de rusi, iar cel de la sud, de americani.

In urmatorii trei ani (1945 - 1948), armata sovietica a instaurat, in nord, regimul comunist, in vreme ce americanii au stabilit un guvern militar, in sud.

Politicile sovietice erau populare in mediul rural si printre muncitori, insa cei mai multi dintre coreenii din clasa mijlocie au fugit de rusi, in sud.

"Obiectivul initial declarat era ca Uniunea Sovietica si Statele Unite sa plece si sa ii lase pe coreeni sa se descurce. Problema a fost instalarea Razboiului Rece, care a facut ca toate incercarile de a gasi o solutie de compromis sau de reunificare a peninsulei sa fie eliminate atat de URSS, cat si de SUA", explica profesorul Robinson.

In 1948, Statele Unite a cerut ajutorul ONU pentru ca populatia intregii peninsule coreene sa voteze viitorul tarii. Dar Nordul a refuzat. Astfel, Sudul si-a format propriul guvern in Seul, condus de Syngman Rhee, iar Nordul a raspuns in consecinta, instalandu-l la conducere pe Kim II Sung, primul conducator a nou-formatei Republici Populare Democrate Coreene, cu capitala in Phenian.

Doi ani mai tarziu, pe 25 iunie 1950, armata Nordului trece frontiera in Sud si in trei zile ajunge la Seul - liderul de la Phenian a planuit acest atac surpriza bazandu-se pe sprijinul sovieticilor.

In aceeasi zi, o rezolutie depusa de Statele Unite la ONU face posibila interventia unor trupe internationale, sub comandament american. Contraofensiva pare a avea succes, trupele ajung pana in apropierea frontierei chineze, moment in care intervine si China in conflict si isi trimite 180.000 de soldati in lupta.

Asa incepe Razboiul Coreean, care va tine trei ani, pana in 1953, dupa moartea lui Stalin, si va curma vietile a 2,5 milioane de oameni.

Razboiul nu a rezolvat nimic. Din contra, a adancit si acutizat discrepanta dintre Nord si Sud.

In plus, razboiul a facut ca Statele Unite sa fie dusmanul de moarte al Coreei de Nord, deoarece americanii au bombardat sate si orase nord-coreene.

"Au distrus tara, oras cu oras", spune Robinson.

Astfel, armistitiul semnat in 1953 incheie razboiul, dar lasa peninsula si mai divizata, ingropand si mai adanc sansele celor doua tari de a se mai reuni vreodata.

Relatiile dintre cele doua state coreene au ramas tensionate pana in ziua de azi, marcate de o lipsa aproape absoluta de comunicare. Desi in 4 iulie 1972, in timpul mandatului lui Park Chung-hee in Coreea de Sud, cele doua state semneaza o declaratie comuna (Joint Statement of North and South) cu scopul de a reduce tensiunile si a grabi procesul de reunificare prin masuri de sporire a increderii (confidence-building measures - CBMs), aceasta se dovedestea a avea doar o insemnatate simbolica, nefiind cu adevarat implementata niciodata.

Nici dupa prabusirea URSS, in 1991, cele doua Corei nu se unesc. Dar semneaza, in 1992, un acord de recunoastere mutuala, Acordul Sud-Nord (Basic South-North Agreement), care adauga la prevederile anterioare ideea transformarii Armistitiului din 1953 intr-un tratat de pace. Nici acest acord nu se materializeaza, insa.

De sapte decenii si jumatate, paralela 38 desparte destinele unor oameni, frati ai aceleiasi mame, candva. In Nordul dictaturii dinastiei Kim oamenii traiesc in saracie, foame si teroare, inchinandu-si vietile "liderului suprem", in vreme ce in Sudul protejat de Occident oamenii liberi au construit una dintre cele mai puternice economii ale lumii.

In 2014, fotograful german, Dieter Leistner, a prezentat o serie de fotografii pe care le-a facut in cele doua Corei. Imaginile surprind momente din viata de zi cu zi a oamenilor, infatisand discrepantele teribile dintre Coreea de Nord si Coreea de Sud.

Dieter Leistner a cautat locuri comparabile din cele doua tari, iar rezultatul face cat mii de cuvinte. Diferentele sunt pretutindeni: de la cum arata, strazile, cafenelele, mijloacele de transport, hainele, pana la privirile oamenilor.

Metrou, Coreea de Nord

Metrou, Coreea de Sud

Restaurant, Coreea de Nord

Cafenea, Coreea De Sud

Universitate, Coreea de Nord

Universitate, Coreea de Sud

Coreea de Nord

Coreea de Sud

Bomba cu ceas din Coreea de Nord. Cate arme nucleare detine regimul lui Kim Jong Un

De ce fac serviciile secrete schimburi de informații
De ce fac serviciile secrete schimburi de informații
Statele Unite au avertizat Rusia cu săptămâni în urmă cu privire la iminența unui atac precum cel care a avut loc pe 22 martie. Când vine vorba de terorism, serviciile secrete trec peste...
Hillary Clinton a făcut propunerea de a-l schimba pe Navalnîi cu un agent rus deținut în Germania. Un posibil acord a fost discutat de Scholz și Biden
Hillary Clinton a făcut propunerea de a-l schimba pe Navalnîi cu un agent rus deținut în Germania. Un posibil acord a fost discutat de Scholz și Biden
Propunerea de a-l schimba pe Aleksei Navalnîi cu Vadim Krasikov, care își ispășește pedeapsa în Germania, și cu jurnalistul american Evan Hershkovich, care a fost reținut în Rusia, a...
#Coreea de Nord, #Coreea de Sud, #KimJong Un, #comunism, #capitalism, #Rusia, #SUA, #Yalta , #Coreea