Haiti, insula suferintei - De la cititori

La un an dupa cutremurul din Haiti, (12 ianuarie 2010) viata localnicilor este exact la fel de jalnica cum a fost in prima saptamana dupa cutremur.

Aproape toate agentiile de presa, care au reporteri in Haiti, afiseaza o neincredere socanta in legatura cu enormele sume de bani acordate ca ajutor guvernului din Port-au-Prince, sume ce par sa se fi evaporat fara urma.

Statele Unite au acordat un miliard de dolari, Uniunea Europeana 100 de milioane de euro, China o suta de milioane de dolari, Canada o suta de milioane de dolari, s.a.m.d.

Lumea inca locuieste in corturi inconjurate de balti cu apa rau mirositoare, in mijlocul unei epidemii de holera si difterie.

Nu se fac nici un fel de lucrari de reconstruit infrastructura si in port exista peste o duzina de vase, incarcate la refuz, care nu se descarca pe chei. De ce? Pentru ca oficialitatile locale percep o taxa vamala de 40% din valoarea "perceputa" de ei, pentru tot ce se descarca.

Crucea Rosie Internationala si Armata Salvarii au, pe vase, peste 100 de ambulante si masini utilitare, pentru folosul institutiilor sanitare din Haiti, dar nu au banii necesari sa plateasca "vama" pentru bunurile donate populatiei insulei.

Adaugand la acest scenariu de coruptie si criza politica, in care niciun organ de stat nu are nici un fel de putere, se poate vedea de ce populatia continua sa sufere, sub mana de fier a diverselor bande inarmate, care, practic, fura cum vor si pedepsesc aprig, de multe ori cu moartea, pe cei ce se plang.

In aceste circumstante, fostul dictator, Jean Claude Duvalier, s-a intors in tara, din exil.

Supranumit si "Baby Doc", pentru ca avea numai 19 ani, in 1971, cand tatal sau l-a numit "dictator pe viata", cu putin inainte de a muri, a folosit o mana de fier pentru a tine populatia tarii in jug, cu un aparat de politie politica, aidoma Securitatii din Romania, (numita Tonton Macutes) legendara pentru torturi si incarcerari ilegale.

Detronat de o revolutie populara, in 1986, s-a "retras" in Franta, unde a trait o viata de lux, pana anul trecut, cand, datorita divortului, a pierdut jumate din banii furati din Haiti.

Observatorii straini se asteptau ca Duvalier sa fie arestat si judecat pentru crima de furt din avutia nationala. Spre surprinderea tuturor, fostele cadre de securitate din Tonton Macutes l-au condus cu o garda de onoare de la aeroport, cortegiu la care s-au alaturat mii de cetateni simpli, dornici de stabilitate si pace.

Presedintele tarii, Rene Preval, preocupat cu reconstruirea palatului prezidential, nu l-a intampinat pe fostul dictator, gest pe care populatia l-a luat drept un afront.

In aceeasi zi, o lupta cu arme de foc, contra fortelor ONU stationate in Haiti, a produs peste 50 de morti. Astfel de conflicte violente sunt un cosmar continuu, din August 2010, de cand a inceput epidemia de holera. Localnicii banuiesc ca trupele ONU, majoritatea din Nepal, sunt responsabile de infectare cu holera, care a produs peste 15.000 de victime pana acum.

Bilantul oficial al numarului victimelor cutremurului din ianuarie 2010, dupa datele ONU, s-a ridicat la 316.000 de persoane. In noiembrie 2010, uraganul Tomas a mai ucis 16.000, cauzand inundatii imense si alunecari de teren, in principal din cauza defrisarii insulei.

La un an dupa cutremur, Haiti are peste doua milioane de oameni fara adopost, dintr-o population de vreo 10 milioane.

Orice persoana care a fost recent in Haiti, pentru a ajuta victimele cutremurului, subliniaza cu amaraciune ca guvernul local e dusmanul poporului, facand cu mult mai multe victime decat toate dezastrele naturale suferite de insula.

Oamenii din Haiti continua sa sufere cu stoicism, asteptand la coada, ca sa primeasca niste fasole, orez sau cartofi, alimente puse la dispozitia lor gratuit, printr-un mare efort umanitar international.

Politia locala cere bani, pentru a lasa pe cineva sa stea la coada de alimente, sustin reporterii din insula.

Trupele ONU au ordin sa nu se amestece decat in cazul in care au loc impuscaturi. Dar cand se intampla asa ceva, toti militarii cu casti albastre isi aduc aminte ca e ora cand trebuie sa-si bea ceaiul sau cafeaua si dispar fara urma.

O femeie de vreo 80 de ani spunea, in limba creola, unor reporteri de TV din SUA, ca: "Dumnezeu e suparat pe noi pentru ca i-am distrus gradina si i-am ars pomii. Pana ce nu reparam toate pagubele facute, nu vom avea niciun fel de binecuvantare!".

Partea cea mai dureroasa, dupa parerea mea, este ca multa lume se obisnuieste cu mizeria si se complace in suferinta, a trage invataminte din nenorocirile altora.

Fara indoiala, Haiti este o insula a suferintelor.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...