Doi presedinti americani pentru o Romanie

Miercuri, 04 Noiembrie 2020, ora 16:38 9461 citiri

Incheierea votului popular din Statele Unite nu a pus capat disputei electorale pentru Casa Alba. In asteptarea rezultatelor, DW a incercat sa schiteze ce ar insemna una sau alta dintre administratii pentru Romania.

Ultimii ani au asezat Romania pe harta intereselor strategice ale Statelor Unite. Evolutiile regionale au fost din nou un aliat nesperat al Bucurestilor, pe principiul vechi de peste un secol enuntat de Petre P. Carp: "Romania are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni". Parerile specialistilor spun ca, indiferent cine se va instala la Casa Alba, angajamentele Statelor Unite vor ramane in picioare. Mai mult, depinde de acum exclusiv de Romania ca parteneriatul strategic sa fie cat mai eficient.

Beneficii pentru Romania

In esenta, crede Mirela Iamandi-Stimus, analist politic si secretar la Comitetul de Coordonare a Comunicarii ONU, "aceste alegeri sunt un referendum cu tema Trump, mai degraba decat o optiune clasica intre doi candidati cu ideologii opuse. Este batalia dintre doua lumi si doua paradigme, cu consecinte extraordinare nu numai pentru SUA, dar si pentru arhitectura globala. E o confruntare in 3D, nu una liniara traditionala".

Este optiunea dintre un viitor cu o anumita predictibilitate si unul imprevizibil. "Suntem confortabili cu o reasezare planetara sau nu?", se intreaba fostul jurnalist american de origine romana, si completeaza: In relatiile internationale, predictibilitatea este o variabila esentiala si traditionala. Numai ca nimic nu este traditional si obisnuit in anul 2020".

Astfel, "scenariul Trump presupune un drum esentialmente solitar al Statelor Unite, cu reevaluarea aliantelor pe principii de tip tranzactie. Iar obiectivele strategice de constructie majora in materie de politica externa sunt oarecum neclare la acest moment. Scenariul Biden presupune resuscitarea aliantelor transatlantice, inclusiv intarirea NATO, posibil cu beneficii strategice pentru Romania". La fel, o administratie democrata ar insemna revenirea in Organizatia Mondiala Sanatatii si respectarea Tratatului de la Paris privind limitarea incalzirii globale - "in general, inseamna reimplicarea in problemele globale si reafirmarea leadershipului american pe baza de valori si principii", conchide Mirela Iamandi-Stimus.

Parghii economice vs. principii politice

Despre principii vorbeste si sociologul si analistul militar Claudiu Degeratu, cand compara viitorul relatiilor romano-americane in cele doua variante - o administratie republicana sau una democrata. "Partea democrata are alte exigente, legate foarte mult de lupta anticoruptie, de drepturile omului, de cat de activa e Romania in Alianta Nord-Atlantica. Nu ma astept la modificari mari. Cumva, insa, parteneriatul strategic isi va dezvolta conexiunile cu initiativele aliate si multilaterale ale Statelor Unite, in NATO, ONU si alte sisteme".

In scenariul unui al doilea mandat Trump vor exista o serie de dosare contondente cu Franta si Germania, piloni europeni, care vor face viata mai grea pentru Romania si Polonia, spune Degeratu. In cazul unei victorii a lui Biden, completeaza sociologul, "prioritatea principala va fi, dincolo de pandemie, rezolvarea dosarelor diplomatice complicate acumulate in timpul lui Trump - Iran, Coreea sau Rusia, inclusiv Uniunea Europeana. Iar in ce priveste China, daca Trump a cautat sa foloseasca parghii economice, traditional republican, democratii ar putea miza mai mult pe instrumentele politice. Iar asta ar urma sa afecteze relatiile cu Beijingul ale Bucurestilor, care incearca sa pastreze o pozitie distanta".

Si presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a vorbit, marti seara, despre relatiile bilaterale Relevanta, a punctat seful statului, este cooperarea politico-militara si de securitate in zona Marii Negre. Cresterea in continuare a prezentei militare americane in Romania este, din perspectiva presedintelui de la Cotroceni, "o garantie de securitate in fata provocarilor din regiune". Exista si un recent angajament american in domeniul nuclear civil, iar oferta venita de la Washington pentru centrala de la Cernavoda a eliminat de pe piata romaneasca a energiei pe cele chinezesti, oricum neconcretizate. "Toate aceste rezultate vorbesc de la sine despre soliditatea relatiei Romania - Statele Unite ale Americii", a mai spus seful statului.

Autostrada si calea ferata care vor lega Marea Neagra de Marea Baltica sunt doua dintre initiativele recente propuse de administratia republicana de la Casa Alba in Romania - si care, considera Claudiu Degeratu, vor ramane de actualitate indiferent de cine va prelua portofoliul cu promisiuni si parteneriate la Washington. Aceasta pentru ca obiectivul nu este neaparat unul romanesc, ci regional si, deopotriva, strategic. Totul tine de acum strict de modul in care se vor comporta autoritatile de la Bucuresti, spune analistul militar: "Partea americana si-a facut treaba, in sensul ca a garantat finantarea si furnizeaza partenerul comercial, adica promoveaza cele doua proiecte printre firmele americane. Lucrul asta ar trebui foarte clar lamurit: e treaba Romaniei sa dea calendarul si sa accelereze lucrurile. Este o atitudine responsabila a americanilor care, pur si simplu, ne ajuta sa rezolvam niste intarzieri de vreo zece ani".

Febra votului, printre romanii americani

Am intrebat si romani de dincolo de Ocean pentru ce au votat. "Stiam ca ceea ce vrea sa faca Trump impotriva imigrantilor ilegali nu se va opri. Posibil ca intr-un al doilea mandat va anula si loteria vizelor si va limita acordarea azilului politic si a vizelor de lucru", explica Mircea, din Phoenix, Arizona. "America a fost formata din imigranti si sunt una din puterile tarii. Daca ne uitam la cate companii sunt infiintate de migranti de prima generatie, unele dintre ele au devenit companii globale, iar asta inseamna locuri de munca".

Mircea are probleme si cu modul in care Trump a reactionat in fata dezastrelor - inca de la uraganul Maria din Puerto Rico, "cand, practic, acel teritoriu american a fost lasat de izbeliste". La fel, adauga Mircea, a actionat si in cazul pandemiei de Covid-19 - despre care Mirela Iamandi-Stimus spune ca este factorul de demarcatie intre cele doua baze electorale: democratii au luat criza sanitara in serios, republicanii nu. De altfel, s-a vazut si la orele primelor declaratii, cand tot stafful presedintelui s-a afisat public fara masti de protectie sanitara. "Purtarea sau nepurtarea mastilor au avut valori simbolice de delimitare ideologica, adevarate declaratii politice in campanie", spune comunicatorul roman stabilit in Florida.

Un al treilea motiv pentru Mircea este economia: "De ce sa tai taxele cand economia merge? Le tai cand merge prost. Acum, in pandemie, ar fi fost bune taierile. Dar Trump si-a irosit un glont cand nu era necesar". Iar al patrulea motiv este "stilul lui abraziv-divizant de a conduce". In fine, spune romanul din Arizona, "prin statutul lui de miliardar, Trump era parte a elitei si a establishmentului politic. Cat despre inlocuirea swampului, nu a facut decat sa isi aduca propria mlastina. Ce alta administratie a avut un asa mare turnover de personal si un asa mare numar de oameni care au probleme cu legea?"

Iar Vasi Zorila-Rusu, care traieste in Seattle, a votat cu speranta ca America sa devina "o tara normala din nou, fara circul politic constant din ultimii patru ani". Spune despre Trump ca "nici macar nu a incercat sa uneasca America, albii si minoritatile din culturi diferite, adica imigrantii, sau oamenii din mediul rural cu cei din urban". Presedintelui in functie, completeaza antreprenoarea de pe coasta Pacificului, "nu ii place sa citeasca, nu este curios si impresia mea este ca oricand cineva ii spune un adevar incomod, il da afara din Cabinet. Este un demagog care a sesizat niste probleme reale, dar nu a adus nici o solutie, doar niste conflicte".

Scenariul cel mai grav, se teme Vasi Zorila, ar fi o repetare a situatiei Bush vs. Gore din 2000, cand alegerile au fost atacate in tribunale si nu s-a ajuns la o solutie timp de sase saptamani. "Ma tem sa nu fie si mai rau anul acesta".

Articol publicat si pe DeustcheWelle.ro

Cristian Iohan Stefanescu a absolvit Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti in 1997. A lucrat in mai multe redactii din Bucuresti (Mediafax, Ultimul Cuvant, Ziua, Jurnalul National). In prezent este corespondent Deutsche Welle in Romania si producatorul stirilor Digi FM. Colaboreaza cu publicatii si presa audio-video din Austria, Bosnia-Hertegovina, Elvetia, Germania si Marea Britanie.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News