Odata cu alegerile care vin in acest an in Franta, Germania, Olanda, Cehia si, probabil, Italia, serviciile de informatii europene au dat alarma cu privire la tentativele Rusiei de a influenta rezultatul dezinformand, asa cum a fost cazul la scrutinul prezidential din America.
Armele acestui razboi informational pot varia de la lansarea unor stiri false pana la teorii ale conspiratiei despre probleme deja existente, menite sa submineze increderea oamenilor in guverne si institutii, transmis jurnalistii de la Forein Policy intr-o analiza despre cum reusesc finlandezii sa faca fata acestui razboi.
In tarile baltice si in fosta Uniune Sovietica, dezinformarea rusa a sporit panica si a ingenuncheat guvernele locale, ceea ce a dat un impuls obiectivelor Kremlinului in regiune.
Dar, in fata acestei presiuni, unul dintre vecinii Rusiei a fost neobisnuit de rezistent la razboiul informational purtat de Moscova in intreaga Europa, si anume Finlanda.
Ca si in alte tari de la Marea Baltica sau din Europa de Est, in Finlanda a crescut simtitor numarul stirilor false si de propaganda, care pot fi legate de Rusia. Aceste atacuri cu informatii false au avut rolul de a submina Guvernul, mai exact de a distruge increderea oamenilor in guvernanti.
Dar, spre deosebire de vecinii sai, Helsinki crede ca detine cheia pentru a rezista oricarui astfel de atac menit sa scada increderea omenilor in Guvern.
Oficialii finlandezi cred ca sistemul puternic de educatie, istoria indelungata de a mentine un echilibru in relatia cu Rusia, precum si o strategie guvernamantala cuprinzatoare ii ajuta sa lupte cu propaganda coordonata si cu dezinformarea.
Jed Willard, directorul Centrului Franklin Delano Roosevelt de la Harvard, spune ca cel mai bun mod de a lupta cu astfel de atacuri informationale este sa ai propria varianta a evenimentului si sa insisti cu ea, nu sa incerci sa corectezi stirile false.
Willard, care in prezent lucreaza pentru guvernul suedez, a fost angajat de finlandezi sa ii ajute sa dezvolte un program prin care sa inteleaga si sa identifice informatiile false care ajung in mediul online.
In 2015, presedintele finlandez, Sauli Niinisto, a facut primul pas in acest sens, el recunoscand ca razboiul informational este real in Finlanda si ca este de datoria fiecarui cetatean sa il combata.
In ianuarie 2016, premierul a inscris 100 de functionari intr-un program care sa lucreze la ceva pornind de la sfatul lui Willard.
Finlanda, o tara cu 5,4 milioane de oameni, se situeaza mereu in partea de sus a topului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), iar sistemul de invatamant este considerat cel mai bun din lume.
Willard spune ca aceasta combinatie de gandire critica in randul populatiei si un raspuns guvernamental coerent a dus la o aparare puternica in fata informatiilor din exterior menite sa altereze perceptia despre realitate si sa scada increderea in institutii.
"Chestia asta e reala. Este la fel de reala ca razboiul", a spus Willard, adaugand ca finlandezii au realizat imediat acest lucru si au infruntat problema.
Rene Nyberg, un fost ambasador finlandez la Moscova, spune ca Finlanda are o serie de avantaje cheie cand vine vorba despre dezinformarea rusa. Helsinki este versat in relatiile cu Rusia, deoarece a trecut prin razboi si anexare.
In plus, ajuta si faptul ca Finlanda nu este principala tinta a Rusiei cand vine vorba despre subminarea increderii. Rene Nyberg spune ca tinta principala este Germania, mai exact Angela Merkel. Jurnalistii amintesc de cazul Lisa, cand o fetita de 13 ani a declarat ca a fost violata de un grup de migranti in Berlin. Pana ca autoritatile sa verifice informatiile, stirea s-a raspandit in toata lumea. In cele din urma, s-a dovedit ca povestea era inventata, dar ministrul rus de Externe a spus ca este vorba despre o musamalizare, iar pana la proteste antimigranti a fost doar un pas.
Expertii spun ca este dificil sa urmaresti masura in care aceste pozitii pro-ruse sunt gestionate direct de Kremlin.
Citeste si Putin si fabrica sa de troli: O fosta angajata face dezvaluiri
Intr-o era a tehnologiei, stirile se pot raspandi rapid in intreaga lume, iar Rusia a dezvoltat un adevarat arsenal de troli care i-a permis sa isi perfectioneze tehnicile de manipulare si propaganda in ultimul deceniu.
Daca in tari ca Ucraina sau Georgia propaganda rusa are rezultate, in Finlanda exista foarte putine tinte. Drept exemplu, in martie 2016, filiala finlandeza a Sputnik s-a inchis pentru ca nu a reusit sa atraga destui cititori.
"Finlandezii sunt bine educati si datorita acestui lucru suntem rezistenti la astfel de incercari", a spus Markku Mantila, director al comunicatiilor din cadrul cabinetului premierului finlandez.
Oficialii finlandezi spun ca au identificat 20 de campanii de dezinformare despre tara lor, care au venit direct de la Kremlin.
Vezi si Dezvaluiri din "armata de postaci" a lui Putin - cum functioneaza propaganda rusa pe Internet
