Cu armata la protest

In Statele Unite ale Americii se intampla zilele astea proteste pe strada, in zeci de locatii. Multe dintre ele, dar nu toate aceste proteste, devin violente ori sunt folosite ca paravan de indivizi violenti sau de grupuri violente, pentru a incendia proprietati mobile si imobile, a sparge vitrine, a devaliza magazine, a interzice reluarea vietii normale a comunitatii, dupa incetarea acelor demonstratii de protest. Pe cand comentam la o emisiune televizata aceste intamplari, gazda emisiunii m-a intrebat ceva extrem de pertinent: pe noi, romanii din Romania, de ce ne-ar interesa ce se intampla in Statele Unite?

Am raspuns ca sunt cel putin patru coordonate pe care se poate raspunde la o asemenea intrebare. Si am amintit trei dintre ele.

Ar fi ca America nu numai ca face parte din ceea ce numim noi civilizatie occidentala, dar este chiar liderul si de putere, si economic, dar si cultural al acestei civilizatii, careia ii imprima si directia si evolutia. Deci, facand si noi parte din acelasi areal civilizational, este firesc si necesar sa stim ce e cu Statele Unite.

Asa cum ar fi ca romanii au rude si prieteni in America si nu le poate fi indiferent ce se intampla la ei acolo.

Dar si relatiile economice dintre Statele Unite si Romania sunt unele dinamice, care pot suferi schimbari favorabile sau defavorabile romanilor, in functie de evolutia situatiei americane, cel mai la indemana exemplu fiind ca politica economica americana din ultimii trei ani a fost de repatriere a multor locuri de munca, pe care investitorii americani alesesera mai inainte sa le finanteze in afara Statelor Unite. Doar ca Romania nu a fost unul dintre statele afectate de aceasta noua politica, tocmai datorita relatiilor de securitate, politice si economice, stabile si mutual favorabile.

Ce nu am mai apucat sa spun in emisiune, ca ajunseseram la capatul ei, este ca a patra coordonata de interes romanesc pentru situatia americana este cea de securitate nationala.

Securitatea nationala a Romaniei depinde direct si strategic de politica, vointa si comportamentul international al Statelor Unite ale Americii. Deoarece asa sunt facute aranjamentele actuale de securitate globala, regionala, continentala si locala. Si deoarece asa este configurata arhitectura de securitate europeana, cu Statele Unite in interiorul ei, ca pilon strategic vital.

Interesul strategic de securitate al americanilor pentru Romania este in mare parte rezultatul unor eforturi diplomatice si militare romanesti, depuse de la terminarea celui de-al doilea razboi mondial si pana astazi. Si pe timpul Regelui Mihai, dar si pe timpul lui Gheorghiu-Dej, ori al lui Ceausescu, relatiile de securitate nationala cu Statele Unite au fost cap de agenda diplomatica si militara, bilaterale si multilaterale. In post-comunism, aceste relatii au fost amplificate substantial, dar nu dintr-o data si nu in mod automat. Romanii au trebuit sa indeplineasca niste conditii clare de democratie, seriozitate, risc politic scazut si dezvoltare civilizationala accelerata, pentru a putea beneficia din partea Americii de un interes crescut de securitate, asa cum primisera inaintea lor polonezii, de exemplu.

In ce fel acest interes strategic de securitate american pentru Romania ar putea fi alterat de situatia actuala din Statele Unite, cea de sub semnul lui Black Lives Mater, este o intrebare la care nu putem raspunde decat daca stim despre ce vorbim.

In raspunsul la ea nu pot incapea nici balbaieli, nici aproximari, nici datul cu parerea, cum nu pot incapea nici orgolii, nici partizanate, ca sa nu mai vorbim despre manipulari grosolane de opinie, instrumentate ori doar incurajate de neprietenii Romaniei si Americii deopotriva.

Prima si cea mai serioasa alterare a interesului strategic de securitate american fata de Romania ar putea proveni din atitudinea romanilor fata de situatia americanilor.

Sa va spun repede o anecdota, ca sa intelegeti ce vreau sa zic cu asta. Pe 11 septembrie 2001, in timp ce toata omenirea privea cu stupefactie tragica la cele doua turnuri gemene din centrul New York, lovite de doua avioane de pasageri, cum ardeau ele si cum apoi s-au prabusit, multi palestinieni au ales sa sarbatoreasca in strada acel eveniment. Ceea ce a anulat practic tot interesul pe care americanii il avusesera pana atunci in gasirea unei solutii de securitate durabile pentru acest popor arab atat de incercat. Asa ca, de atunci si pana astazi, palestinienii au avut mult mai mult de suferit de pe urma acelui atac terorist decat statele din care au provenit efectiv teroristii care au pilotat sinucigas aeronavele de linie care au lovit atunci America. Doar ca urmare a atitudinii lor cu totul inacceptabile.

Ar trebui sa intelegem mecanismul de formare si formulare a deciziei strategice de securitate americane, mecanism in care opinia publica are un rol capital, pentru a putea aprecia ca, in momentul in care noi, romanii, toleram ca si cand am accepta, am fi de acord, prin lipsa de reactie, atitudini anti-americane, de tipul asa le trebuie, ca prea sunt americanii rasisti, sovini si intoleranti, ori de alt tip asemanator, ne facem singuri un rau strategic de securitate.

Nu inseamna ca America ne va deveni inamic. Inseamna doar ca, presati de o opinie publica americana ofensata de atitudinea romanilor, oficialii americani isi vor pierde repede si serios orice interes strategic fata de o Romanie saraca, corupta, dar tafnoasa si cu pretentii de moralitate, atunci cand vine vorba despre altii. Ori pierderea sau doar diminuarea interesului strategic american fata de securitate Romaniei se traduce instantaneu in cresterea insecuritatii noastre nationale, chiar daca edificiul de securitate, bazat pe apararea comuna in NATO, nu se prabuseste dintr-o data.

Ar trebui sa cedam celor care inteleg locul comentariilor despre situatia din State si atunci cand subiectul este interventia fortelor de ordine pentru restabilirea normalului in localitatile afectate de violente de strada, in aceste zile. Pentru ca neintelegerea a ceea ce vedem poate duce la serioase consecinte in atitudinea americanilor fata de noi, romanii.

Unul dintre aspectele cele mai aiurea comentate la noi este cel al interventiei militarilor americani in conflictele de strada, din ultimele doua saptamani. Rar mi s-a dat sa intalnesc atatea trasnai spuse intr-o atat de scurta unitate de timp.

Nu este momentul sa facem aici o lectie, mai ales ca subiectul interventiei militare pe teritoriul SUA este unul amplu, atat din punct de vedere istoric, cat si institutional si comportamental. In plus, nu sunt prea multe repere comune intre Statele Unite si Romania, atunci cand vine vorba despre puterea armata. Ca sa nu mai vorbim despre diferentele esentiale dintre cele doua natiuni, natiunea americana fiind una federala, cu o constitutie imuabila dar amendabila, ce e in vigoare de aproape doua secole si jumatate, iar natiunea romana fiind una unitara, cu o constitutie schimbata de doua ori, in ultimele trei decenii.

Noi nici nu am putea intelege, chiar si daca ni s-ar desena explicatia, ca Statele Unite au o legislatie bazata pe alta filosofie de drept decat a noastra, legislatie prin care s-au reglementat de zeci daca nu sute de ani relatiile dintre societate si armata.

De exemplu, o lege care dateaza din 1878 ii interzice Presedintelui Statelor Unite, care este comandantul fortelor armate, sa foloseasca fortele militare terestre sau aeriene, pentru restabilirea ordinii publice. Adica, sa dea misiuni acelor forte sa intervina pentru ostoirea demonstratiilor violente, pentru prinderea, arestarea si procesarea contravenientilor sau infractorilor violenti. Dar Garda Nationala nu este acoperita de aceasta lege, asa ca Garda Nationala poate fi mobilizata pentru ordinea publica, in principal sub comanda guvernatorului statului american afectat. Astfel incat, atata vreme cat nu a incalcat aceasta lege, presedintele american in exercitiu este criticat aiurea de comentatorul roman, cum ca americanul ar fi scos armata doar ca sa traga in popor.

Problema este ca, necorectate si lasate asa cum sunt, comentarii si pareri din acestea deplasate de pe calea fireasca a intelegerii intamplarilor americane, pot da o imagine de ostilitate romaneasca fata de publicul american in intregul sau. De la uite cati idioti americani tin cu Trump si pana la uite cat de corupti si de inadecvati sunt progresistii democrati americani, in frunte cu contracandidatul prezidential Joe Biden!

Asta, in loc sa ne aratam intelegere si compasiunea pentru publicul american, de orice culoare, public ce trece zilele acestea si prin criza pandemica, si prin criza de identitate a populatiei de culoare, si prin criza economica generata de pandemie. Si sa ne manifestam increderea sincera ca rezilienta natiunii americane, pe care am vazut-o si am luat-o ca reper ideal in toate marile incercari prin care a trecut ea, va fi si de data asta victorioasa.

Cat despre ce se va intampla mai departe in Statele Unite, sa ne aducem aminte, ori sa aflam acum, daca nu stiam, ca americanul Ralph Waldo Emerson, vizitand Parisul anului 1848, pe la mijlocul perioadei dintre Revolutia din Februarie si insurectia esuata din iunie, comenta situatia cam asa: "Ramane sa vedem la toamna daca revolutia a meritat pretul copacilor", referindu-se la faptul ca, in februarie, demonstrantii violenti taiasera copacii falnici, de pe marginea marilor bulevarde pariziene, pentru a ridica baricade in calea fortelor de ordine si militarilor francezi. Asa si noi, acum, despre americani, putem spune ca, cel mai bine este sa asteptam pana in toamna, mai precis pana la alegerile din noiembrie, ca sa vedem daca rezultatul acestora a meritat pretul vitrinelor, cladirilor si masinilor sparte, vandalizate sau incendiate in mai-iunie.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...