Criza migranților. Singura modalitate de a-l lovi pe Lukașenko este să pui presiune pe Putin

Miniștrii de externe UE au aprobat în 15 noiembrie cadrul legal de extindere a sancțiunilor împotriva persoanelor și a entităților care facilitează fluxul migrației prin Belarus. Detaliile referitoare la sancțiuni vor urma în curând.

Pasul este unul important întrucât de acum UE poate acționa concret impotriva încercării de destabilizare prin folosirea migrației drept „atac hibrid”.

Înaltul reprezentant al UE Josep Borrell a precizat că vor urma sancțiuni direcționate spre 30 de indivizi şi mai multe entități care facilitează fluxul migrației. Se vor mai găsi pe această listă mai multe companii aeriene, ca Belavia și Turkish Airlines și câteva agenții de călătorie.

Aceasta va fi o extindere a sancțiunilor UE deja existente care vizează autoritățile de la Minsk și pe Alexandr Lukașenko în special după alegerile de anul trecut considerate frauduloase.

Rusia a avertizat UE că o extindere a sancțiunilor vestice poate duce la o problemă de aprovizionare energetică. Dar dacă Minsk și Moscova sperau ca regimul lui Lukașenko să fie acum eventual scutit și de vechile ca și de noile sancțiuni, UE a decis exact contrariul.

Soluția aceasta este însă temporară și ea nu vizează adevărată cauză a migrației și nici adevăratul responsabil – adică Rusia – de crearea noilor coridoare ale migrației.

Polonia a închis între timp granița sa cu Belarus și refuză orice monitorizare din partea UE a situației umanitare în această zonă.

Varșovia ar fi dorit construirea unui zid la această frontieră, soluție care nu a fost reținută.

De aceea, prim ministrul Mateusz Morawiecki încearcă să se adreseze și altor parteneri. El a declarat în 14 noiembrie că Polonia și țările baltice ar putea cere activarea articolului 4 din Tratatul Alianței Nord Atlantice, ceea ce ar obliga NATO să se aplece serios asupra problemei.

Mai multe ONG-uri vor să-l aducă pe Lukașenko în fața Curții Penale Internaționale

Mai multe asociații civice pentru drepturile omului din Polonia, reunite în cadrul Confederației Grupa Granica (Grupul pentru Frontieră) au anunțat că pregătesc formalitățile juridice pentru trimiterea în judecată a președintelui Belarus, Alexandr Lukașenko. Potrivit Asociației jurnaliștilor de investigație din Polonia, Oko Press, Lukașenko va fi acuzat de ”crime împotriva umanității”, ca urmare a crizei imigranților provocată intenționat de Belarus la granița cu Polonia.

Maciej Nowicki, președintele Fundației Helsinki pentru drepturile omului, a precizat că avocații confederației Grupul pentru Frontieră pregătesc cererea de chemare în judecată la Curtea de la Haga a președintelui Lukașenko: ”Este adevărat că Belarus nu este stat semnatar al Statutului de la Roma (tratatul internațional care a stat la baza constituirii Curții de la Haga, adoptat în 1998 la Roma – n.r.), dar există atrocități comise de militari belaruși pe teritoriul unui stat aflat sub jurisdicția Curții de la Haga”, a precizat el.

Activiștii polonezi au anunțat că primesc din ce în ce mai multe mesaje disperate din partea imigranților blocați la frontieră, sosiți în marea lor majoritate din Siria, Irak, Afganistan și alte țări din Orientul Mijlociu.

”Primim mesaje de genul ”Ajutor, o să murim de frig aici! ”. Foarte mulți dintre cei blocați la punctul de frontieră Kuźnica nu au hrană și apă. Ni se transmite că au loc confruntări sângeroase atunci când grănicerii distribuie alimente și apă. Noaptea se aud focuri de armă... Grănicerii din Belarus spun că trag în aer, dar cine poate ști .Rețelele sociale sunt pline de imagini cu imigranți maltratați, inclusiv un video în care agenți speciali belaruși transportă corpul unui om pe o brancardă. ”Nu am reușit încă să aflăm dacă omul era mort sau nu”, precizează activiștii polonezi.

Publicația îl citează pe un grănicer belarus care estimează că, inevitabil, vor exista victime în perioada următoare: ”După părerea mea imigranții nu vor fi lăsați să treacă prea curând iar tabăra de la Kuźnica se va mări de-a lungul frontierei. Vor exista tentative de forțare a intrării și atunci inevitabil vor fi și morți”, spune acesta.

Analistul Mark Galeotti scrie în The Moscow Times că Lukașenko nu poate da înapoi în criza migranților. Nu numai că speră să sperie alte țări europene să facă un fel de înțelegere cu el pentru a dezamorsa situația, dar se teme și de consecințe interne dacă dă înapoi. Privat de orice legitimitate, regimul său depinde de reputația sa de necruțător. Pentru un astfel de dictator, o recunoaștere a eșecului poate încuraja proteste reînnoite de stradă, ba mai mult îl poate expune la provocări în cadrul propriei elite.

Dar Belarus este acum dependentă de sprijinul politic și economic al Rusiei, iar Putin poate, dacă dorește, să-l determine pe Lukașenko să pună capăt crizei migranților. Probabil asta se va întâmpla dacă Moscova simte că are mai mult de pierdut decât de câștigat din această criză. Iar analistul este de părere că singura modalitate de a-l lovi pe Lukașenko este să se exercite presiuni asupra liderului de la Kremlin.

O companie franceză furnizează echipamente de avionică pentru oficialii ruși, inclusiv pentru Putin

Echipamentul permite o comunicare sigură și fiabilă pentru telefoanele mobile utilizate de oficialii ruși, inclusiv de președintele Vladimir Putin și de ministrul apărării Serghei Șoigu....

Contract important în domeniul Apărării semnat între Coreea de Sud și România. Angajamentul lui Klaus Iohannis

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol și președintele României Klaus Iohannis s-au angajat marţi, 23 aprilie, să stimuleze cooperarea în industria de apărare, în timp ce Seulul încearcă...