Criza afgană și noul statut al Turciei în cadrul NATO

Luni, 30 August 2021, ora 14:593237 citiri
Criza afgană și noul statut al Turciei în cadrul NATO

Retragerea NATO din Afganistan și ocuparea extrem de rapidă a capitalei Kabul de către talibani urmate de degringolada retragerii trupelor și a personalului occidental reprezintă un game changer în relațiile dintre Turcia și Alianță.

Citeste toate textele scrise de Cristian Rosu pentru Ziare.com

După puciul nereușit împotriva lui Erdogan din 2016, poziționarea Turciei s-a schimbat sistematic. S-a apropiat de Rusia prin achiziționarea sistemelor de rachete S-400, a reîncălzit conflictul înghețat din Marea Mediterană cu Grecia și Franța și a semnat un protocol de securitatea cu Hamas, în dauna Israelului. Toate aceste jocuri geopolitice au arătat că Turcia se consideră o putere regională și se comportă ca atare, chiar dacă afectează interesele unor aliați NATO.

Nu de puține ori analiști politici și militari au vorbit despre ieșirea Turciei din NATO sau de mutarea arsenalului nuclear american din baza de la Incirlik.

Turcia profită de criza afgană


În momentul de față, Statele Unite resimt din plin retragerea din Afganistan iar imaginea SUA pe arena internațională este vizibil afectată. Biden nu-și poate asuma un conflict, fie și diplomatic, cu Turcia deoarece are de administrat multiple probleme interne plus expansiunea Chinei și jocurile geopolitice ale Rusiei.

Uniunea Europeană se pregătește să primească un val masiv de migranți iar în Germania și Franța se apropie alegeri, deci un conflict diplomatic cu Turcia iese din discuție.
Erdogan simte situația internațională complicată și vede o oportunitate pe care nu o poate rata. Turcia își asumă în fața NATO un rol activ în Afganistan iar în fața UE își asumă oprirea sau măcar blocarea pentru un timp a valului de migranți. Astfel, liderul de la Ankara poziționează Turcia ca actor foarte important în Orientul Mijlociu (susținut diplomatic și cu informații de NATO) și beneficiază și de bani europeni pentru stoparea migrației.

Axa Islamabad – Kabul - Ankara


Ankara deține o poziție specială în Afganistan, în primul rând datorită religiei musulmane dar și datorită geografiei, cele două state având frontieră comună. Turcia a participat de la început la misiunile NATO în Afganistan, încă din 2002, însă, trupele militare turcești nu au participat niciodată la operațiuni de luptă, ci doar de pază și antrenament.
Analizând situația actuală ne putem da seama ca Turcia și-a pregătit din timp strategia pentru Afganistan. Timp de 10 ani, armata turcă a administrat un spital în Kabul care a deservit afganii dintr-un cartier locuit preponderent de comunitatea pashtun, aceeași comunitate din care se trag majoritatea talibanilor.

Turcia a retras din Afganistan aproximativ 1.000 de cetățeni turci dar peste 4.000 au preferat să rămână în Afganistan. Cu alte cuvinte, sub conducerea talibanilor, turcii vor continua să producă, să facă afaceri și să lucreze în Afganistan.
Pe lângă aceste avantaje, trebuie menționat că Turcia are o relație foarte bună cu Pakistanul, statul care a susținut puternic mișcare talibană. Turcia este al doilea cel mai important furnizor de armament pentru Pakistan iar relația dintre cele două state este veche și foarte trainică. Surse de presă elene spun că armata pakistaneză a participat la invazia Ciprului din 1974 și că Marina pakistaneză este implicată activ în operațiunea "Scutul Mediteranean" demarată de Turcia în Mediterana.

Conform situației de moment, Turcia și Pakistanul sunt statele care dețin cele mai importante pârghii asupra noului establishment de la Kabul dar situația poate suferi modificări mai ales după implicarea activă a Rusiei, Chinei și Iranului.

Strategia Ankarei pe termen mediu și scurt


Turcia este implicată militar și logistic în mai multe zone (militar în Siria, Libia și Irak și logistic în Ucraina și Caucaz). Acest tip de implicare aduce beneficii pe termen mediu și lung dar costă enorm iar economia turcească este pe o pantă descendentă. În aceste condiții, este de așteptat ca Turcia să implementeze o strategie mai degrabă politică decât militară în Afganistan iar pentru misiunile la sol să ceară sprijin financiar în cadrul NATO, din partea UE pentru politica anti-migrație sau din partea Qatar-ului, stat ce susține diferite proiecte ale lui Erdogan.

Nu trebuie să uităm că Turcia este condusă autoritar de Recep Tayyip Erdoğan iar politica de stat, fie ea internă sau externă, este subordonată nevoilor sale. Astfel, sultanul are nevoie de o spălare a imaginii în vederea alegerilor din 2023 și este posibil să-și dorească rolul de lider regional ce a gestionat cu succes situația din Afganistan.
Criza declanșată după retragerea aliaților din Afganistan și mișcările abile ale lui Erdogan repoziționează Turcia în raport cu SUA și UE. Ankara reprezintă în acest moment cel mai bine conectat stat NATO în Orientul Mijlociu.

Platforma de bloguri Ziare.com găzduiește opinii argumentate ale unor personalități din diferite zone ale societății. Autorii materialelor își asumă în totalitate opiniile exprimate, iar noi le publicăm, în numele plurității.

Cristian Rosu este expert in comunicare si analist politic. De-a lungul timpului a publicat articole si analize in mai multe publicatii din Romania si strainatate (Huffington Post, EuropeanTimes, New Europe). Este absolvent al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializarea Studii Europene.