Cresterea si descresterea Uniunii Sovietice

In noaptea de 24/25 octombrie (calendarul iulian), adica pe 6/7 noiembrie 1917 (calendarul gregorian), acum exact 100 de ani, o lovitura de stat avea sa aduca pe harta geopolitica a lumii primul stat comunist din istorie.

A fost un moment care a determinat, pentru multe zeci de ani, paradigma istoriei mondiale, confruntarea intre doua sisteme. Lovitura de stat, numita in rusa oficiala Velikaya Oktyabr'skaya sotsialisticeskaya revolyutsiya (marea revolutie socialista din octombrie), a constat in ocuparea, de catre bolsevici inarmati si coordonati de catre Vladimir Ilici Ulianov (nume de cod revolutionar, Lenin), a tuturor cladirilor guvernamentale din Petrograd (actualul Petersburg, pe atunci capitala de 200 de ani a statului rus), culminand cu ocuparea (25 octombire/7 noiembrie) a Palatului de Iarna, sediul guvernului legitim Kerensky si fosta resedinta a tarilor rusi.

Doua saptamani mai tarziu, pe 12 noiembrie 2017, au loc alegerile (de mult programate) pentru Adunarea Constituanta, alegeri castigate de catre Partidul Socialist Revolutionar (370 mandate din totalul de 715), urmat, la mare distanta de bolsevici cu doar 175 de mandate. Noul parlament rus a fost convocat pentru 5 ianuarie 2017, dar a fost dizolvat a doua zi de catre bolsevici (aflati intr-o coalitie cu aripa de stanga a socialistilor majoritari), incepand un lung razboi civil timp de 5 ani, care a condus la victoria lui Lenin si la infiintarea primului stat comunist din istorie, Rusia Sovietica.

Lovitura de stat bolsevica il aducea pe Lenin la putere dupa ce in februarie acelasi an, o revolutie liberal-socialista pusese capat istoriei de 200 de ani a Imperiului Tarist si condusese la abdicarea lui Nikolai al II-lea, ultimul din dinastia Romanov.

Imperiul Tarist era cea mai intinsa tara de pe glob, avand o populatie imensa pentru acele vremuri, de 170 milioane locuitori (1914). Era a treia cea mai populata tara de pe glob, dupa Imperiul britanic si China, dar intrecea cu mult SUA, Franta si Germania, aflate toate sub 100 milioane de locuitori (99 milioane, 40 milioane, respectiv 70 milioane locuitori).

In lucrarea economistului scotian Agnuss Maddison, Contours of the World Economy I-2030AD, Oxford University Press, 2007 se arata faptul ca, in 1913, Imperiul Rus era a patra economie globala ca marime cu un PIB (PPP) de 232 miliarde (dolari 1990), aproape cat cel al Germaniei (237 miliarde dolari 1990) si aproape jumatatea celui american (517 miliarde dolari). Atunci, Imperiul tarist era o economie aproape dubla decat Franta (145 miliarde), tripla fata de Japonia (71 miliarde dolari) si cu putin mai mare decat Marea Britanie (fara imperiu) - 224 miliarde dolari.

In 1917, PIB-ul imperiului scazuse deja cu peste o treime, ajungand la doar 150 miliarde dolari 1990, jumatate din fabrici se inchisesera, rubla se devalorizase cu peste 50%, salariul real se prabusise; economia rusa era un dezastru absolut, iar cea mai mare armata din lume (12 milioane de militari) pierduse deja peste 2 milioane de oameni, adica peste o sesime din efectivele initiale!

Ce a promis revolutia bolsevica? Trei lucruri: pace, dezvoltare economica si eliberarea popoarelor oprimate.

Primele masuri luate de catre guvernul lui Lenin au fost semnarea tratatelor de pace cu Puterile Centrale (Tratatul de la Brest-Litovsk, martie 1918, cu trupele germane aflate la doar 137 kilometri de capitala) si impartirea pamantului catre tarani.

A adus comunismul sovietic eliberarea popoarelor?

In Imperiul tarist erau tinute prizoniere 15 natiuni diferite, cele mai mari fiind Ucraina, Polonia (bazinul Vistulei), Belarus, tarile baltice; Basarabia ocupata avea o populatie de 2 milioane de locuitori. Imediat dupa razboi, prin pacea de la Versailles, au fost create noi state independente de catre natiunile din fostul imperiu tarist: cele trei state baltice, Finlanda si Polonia. Basarabia eliberata s-a unit cu Romania tot atunci. In ianuarie 1918, la Kiev s-a proclamat si o Ucraina independenta dar care nu a durat mult, teritoriul ei fiind impartit apoi intre URSS, Polonia si Cehoslovacia.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, URSS a reocupat tarile baltice, a redesenat harta Poloniei, a preluat tot teritoriul ucrainean actual, a reocupat Basarabia, a ocupat Bucovina de Nord (ba chiar a ocupat un teritoriu romanesc suplimentar), devenind un oprimator salbatic al tuturor natiunilor ne-slave ocupate. De exemplu, balticilor si romanilor basarabeni li s-a impus un alfabet strain (cel chirilic) si o limba care nu fusese niciodata a lor.

URSS a comis crime de masa impotriva popoarelor ocupate: 200.000 de tatari au fost deportati din Crimeea in 1944 (au pierit cam un sfert pe drum), peste 300.000 de estonieni au fost ucisi sau deportati, zeci de mii de letoni au avut aceeasi soarta, peste 20.000 de lituanieni au murit in timpul deportarilor din Siberia, o treime din cei 320.000 de prizonieri polonezi din 1939 au fost ucisi, 50 000 de calmaci au murit in timpul deportarilor din 1943, 270.000 de civili germani din Prusia Orientala au fost ucisi de sovietici in 1945, 2.000.000 de nemtoaice au fost violate de ostasii Armatei Rosii, cateva milioane de ucraineni au murit in iarna 1932/1933 ca urmare a unei foamete "induse" de catre guvernul de la Moscova si, in fine, numai in 1940/1941, peste 86.000 de romani au fost ucisi, deportati, inchisi in teritoriile ocupate; alti 216.000 de romani au murit in timpul marii foamete din 1947 si inca 100.000 au fost deportati in Siberia dupa 1944 (conform raportului Tismaneanu).

Toate aceste cifre indica o represiune masiva, programatica si infioratoare pe care statul sovietic a executat-o impotriva nationalitatilor din URSS. Dupa 1944, URSS a ocupat sase state europene, ocupatie care a durat pana in 1990 pentru cinci dintre ele (din Romania s-a retras in 1958), impunandu-le guverne marioneta, fidele puterii centrale sovietice.

A adus comunismul sovietic pace?

Ei bine, imediat dupa lovitura de stat din 1917, statul comunist a trait cinci ani de razboi civil; in 1939, URSS a declansat o agresiune armata impotriva Poloniei, in 1940 a ocupat statele baltice si o sesime din Romania, a inceput un razboi impotriva Finlandei, totul ca urmare a pactului Ribentropp-Molotov, adica premeditat. In perioada interbelica, URSS a participat activ la razboiul civil din Spania, de partea taberei comuniste. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, URSS a executat lovituri de inabusire a revoltelor anti-comuniste in Ungaria (1956) si Cehoslovacia (1968), a sprijinit si declansat doua agresiuni armate ale Vietnamului impotriva Chinei, a sprijinit si declansat "revolutii " si razboaie sau gherille de lunga durata peste tot in lume, din America Latina (Nicaragua, Columbia, Bolivia, de exemplu) pana in Asia extrema (Cambodgia, de exemplu) si Africa (Angola, Mozambic, etc).

In decembrie 1979, a declansat un razboi de 10 ani in Afganistan, care a grabit sfarsitul statului sovietic. Timp de 45 de ani, URSS a intretinut un climat global de confruntare cu tabara vestica, numit "razboiul rece", context pentru nenumarate razboaie "calde", in care au murit milioane de oameni.

A adus comunismul sovietic dezvoltare economica?

Ei bine, daca inainte de 1917, Imperiul Tarist era a patra putere economica a lumii, in anul 1969, Uniunea Sovietica si-a atins maximul: reprezenta 14,31% din economia globala; in acel an, Statele Unite aveau o economie dubla fata de cea sovietica, reprezentand cam 28% din PIB-ul agregat al intregii lumi, adica sovieticii aveau un raport mai favorabil decat in 1913! Ce a urmat a fost o prabusire catastrofala: URSS a atins minimul in anul disparitiei sale, in 1991, ajungand sa reprezinte doar 3,58% din economia globala. In vremea aceasta, superputerea rivala (SUA) ramanea constant primul motor economic al lumii, cu o pondere de peste un sfert din economia globala. Japonia, care reprezenta mai putin de o treime din economia imperiului la 1913, depasise de mult Uniunea Sovietica...

Detinand peste un sfert din resursele globale, cu o forta de munca colosala (peste 150 milioane de oameni), URSS a devenit o economie inapoiata, mult intarziata fata de rivalele vestice: in 1991, la disparitie, nu se afla printre primele 40 de state din lume ca performanta economica (PIB/capita, metodologie PPP), agricultura contribuia, inca, in 1990 cu o cincime din PIB-ul total, la egalitate cu industria, datoria publica era deja de peste 66 miliarde USD, iar rezervele valutare si de aur nu depaseau 5 miliarde USD. Populatia sovietica (286 milioane in 1990) crescuse intr-un ritm mult mai lent decat cea americana (258 milioane in 1990), care ar fi intrecut URSS la acest capitol pana in anul 2000.

Decalajul de dezvoltare fata de lumea occidentala se poate usor observa in graficul de mai jos (sursa: Maddison, Angus, 2006, The world economy, Paris, France: Development Centre of the Organisation for Economic Co-operation and Development, pp. 400-600).

La 100 de ani dupa lovitura de stat a lui Lenin, se poate lesne concluziona ca statul comunist a adus inapoiere economica, teroare pentru natiunile incorporate, razboaie si agresiuni pentru toti vecinii si mai apoi pentru intreaga lume. De la defunctul comunism sovietic, omenirea a mostenit grave probleme nationale (Crimeea ocupata, conflictul din Donbass, Basarabia rupta de Romania, sudul Basarabiei lipit artificial Ucrainei, granite schimbate peste tot in Estul Europei, ciuntirea Germaniei, conflict intre Armenia si Azerbaijean, secesionism in Georgia etc.). Europa a mostenit subdezvoltare in estul continentului, America a mostenit fantoma comunismului in Cuba, iar lumea s-a ales cu o putere nucleara agresiva la Pyongyang.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...