Cum au ajuns țările sărace datoare vândute Chinei. 44 de state datorează Beijingului echivalentul a 10% din PIB-ul național

Luni, 18 Octombrie 2021, ora 04:0016286 citiri
Cum au ajuns țările sărace datoare vândute Chinei. 44 de state datorează Beijingului echivalentul a 10% din PIB-ul național
Linia ferată nefinalizată din Kazahstan / FOTO Alamy

Multe din proiectele chinezești care vizează dezvoltarea infrastructurii maritime și feroviare în străinătate, în special în țări din Asia, sunt ”minate” de uriașe datorii mascate. Rețeaua de scheme financiare opace a fost dezvăluită de cercetători, scrie The Economist.

La periferia orașului Vientiane, capitala Laosului, muncitorii de la China Railway No. 2 Engineering Group (o companie chineză de construcții) tocmai au sudat ultimii 500 de metri ai liniei ferate, ceea ce creează o „linie neîntreruptă” între China și Laos, unul dintre proiectele majore ale Inițiativei One Belt, One Road (un alt nume pentru Noul Drum al mătăsii).

Mass-media de stat chineză laudă noua linie feroviară, considerată o realizare a ingineriei moderne, care urmează să fie inaugurată în decembrie. Este, de asemenea, o realizare a contabilității moderne, care adaugă la datoria publică a Laosului 3,6 miliarde de dolari pe care statul trebuie să o ramburseze.

Această finanțare și alte „datorii ascunse” către China reprezintă o treime din PIB-ul Laosului, ceea ce ar putea deveni problematic: datoria suverană din Laos este deja echivalentă cu aproximativ 60% din PIB-ul său și jumătate din acești bani trebuie să se îndrepte către China. În cazul din Laos, unul din beneficiarii împrumutului pentru calea ferată este chiar Compania națională de Electricitate și nu este exclus ca aceasta să fie preluată la un moment dat sub control chinez în baza datoriei nerambursate, adică în momentul în care se va dovedi că proiectul nu e decât un mare eșec financiar.

Calea ferată spre nicăieri din Kenya

Calea ferată Mombasa-Nairobi trebuia să se întindă până la graniţa cu Uganda dar s-a oprit abrupt într-un sat situat la 75 de mile vest de capitala Nairobi.
Lucrările au încetat în 2019 după ce China a retras circa 4,9 miliarde de dolari necesari pentru finalizarea liniei ferate la solicitarea preşedintelui chinez care a cerut reglementări mai aspre privind viabilitatea financiară a proiectelor de infrastructură. Kenya ar avea o datorie către China de 9 miliarde de dolari în contracte de infrastructură.

În Kazahstan, proiectul de cale ferată în valoare de 1,9 miliarde de dolari, care trebuia dat în folosinţă în 2020, a fost pus pe pauză după prăbuşirea unei bănci locale care administra fondurile chineze. Oficialii ţării au spus că sunt nevoiţi să apeleze la credite interne ca să ducă construcţiile la bun sfârşit.

În prezent nu se văd decât nişte stâlpi din beton abandonaţi în capitala Nur-Sultan, singura mărturie a proiectului finanţat de China. Tadjikistan are graniţă cu China şi a fost obligată să cedeze 1158 de kilometri pătraţi de teritoriu în zona munţilor Pamir după ce a rămas în urmă cu plata datoriei. Companiile chineze au primit drepturi de exploatare minelor de aur, argint şi minerale din regiune.

Prinsă într-un cerc vicios al datoriilor şi altor împrumuturi, Sri lanka n-a mai putut plăti un contract de construcţie de 1,4 miliarde de dolari a portului Hambantota care a fost concesionat Chinei. Drept urmare, aici s-a realizat o primă „investiţie” chineză într-o fabrică de anvelope. Experţii sunt îngrijoraţi că, pe măsură ce datoriile se acumulează, multe dintre aceste proiecte vor rămâne neterminate, iar în schimbul rambursării lor creditorii chinezi vor prelua controlul asupra unor terenuri şi active strategice.

44 de țări datorează Chinei 10% din PIB

Datoriile ascunse afectează un număr mare de proiecte de dezvoltare chineze peste hotare, în special în Asia. Finanțarea este atât de complexă și distribuită între atâtea entități încât chiar și autoritățile financiare chineze se încurcă în socoteli. Pe 29 septembrie, laboratorul de cercetare AidData de la Universitatea William Mary din Statele Unite ale Americii a publicat date legate de astfel de proiecte, în care le-a inclus și pe cele fără contabilitate oficială, respectiv nedeclarate la Banca Mondială.

Au fost contabilizate 13. 427 de proiecte pentru care China a acordat împrumuturi de 800 de miliarde de dolari (cca 690 de miliarde de euro) în perioada 2000-2017. Din acești bani AidData consideră că 385 de miliarde de dolari reprezintă ”datorii mascate”. Cercetătorii americani au ajuns de asemenea la concluzia că în acest moment 44 de țări datorează Chinei echivalentul a cel puțin 10% din PIB-ul național.

În 2020 grupul țărilor G20, din care face parte și China, a acceptat să acorde facilități pentru 73 de țări puternic îndatorate, dar foarte multe din împrumuturile Chinei sunt concepute astfel încât aceste facilități să nu poată fi aplicate. Uneori guvernele țărilor beneficiare, așa cum se întâmplă în Laos, nici nu știu exact cât vor avea de plătit, pentru că împrumuturile vin, parțial, fără garanții guvernamentale și nu se adresează totdeauna unor instituții de stat.

Este adevărat că în ultimii ani ritmul de acordare a acestor împrumuturi a scăzut semnificativ (ancheta AidData se oprește în dreptul anului 2017) dar nimic nu dovedește că statul chinez nu folosește în continuare aceste metode.

În caz de neplată, chinezii preferă să prelungească durata împrumutului decât să accepte o reducere a sumei rambursabile, explică Scott Morris, cercetător la Center for Global Development, un grup de reflecție din Washington.

China anunţă crearea unui fond pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să-şi protejeze biodiversitatea

În același timp, Beijingul face gesturi de imagine. Preşedintele chinez Xi Jinping a anunțat, marți, 12 octombrie, în cadrul conferinţei ONU privind biodiversitatea desfăşurată online şi cu prezenţă fizică în oraşul Kunming din sud-vestul Chinei că China va cheltui 1,5 miliarde de yuani (230 milioane de dolari) pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să-şi protejeze biodiversitatea, scrie Reuters.

China va contribui cu suma menţionată la un nou fond consacrat biodiversităţii şi invită şi alte ţări să contribuie la acesta, a spus Xi, care a promis totodată că ţara sa îşi va accelera eforturile de a împiedica extincţia unor specii, inclusiv prin extinderea rezervaţiilor naturale. Liderul chinez a recunoscut în acelaşi timp în discursul său, transmis prin videolink, impactul major pe care îl are criza climatică asupra ecosistemelor şi a afirmat că ţara sa îşi va spori capacităţile de energie regenerabilă prin accelerarea proiectelor de centrale solare şi eoliene.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News
Comentarii
Nonpolitikon
rank 5
Asta-nseamnă un stat care-i și producător, nu numai taxator și impo