Ambasadorul Rusiei crede ca Romania nu trebuie sa se teama de conflictul din Ucraina. Kuzmin: "Doar daca se implica intr-o aventura conceputa de "capetele fierbinti" din NATO"

Valery Kuzmin, ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Federatiei Ruse in Romania sustine ca nu exista niciun motiv pentru care Romania sa se ingrijoreze de situatia din estul Ucrainei, cu exceptia cazului in care, "din propria vointa sau a aliatilor sai strategici", ea ar fi implicata intr-un fel de, citam, "aventura militara conceputa de 'capetele fierbinti' din sediul NATO".

"Din pacate, cea mai vizibila manifestare a cursului anti-rus al Washingtonului este izbucnire de tensiuni internationale in diferite regiuni ale lumii. La urma urmei, Statele Unite au fost cele care, in mod deschis, fara sa se ascunda, in 2014 au organizat, finantat si gestionat activitatea "eroilor Maidanului", - o violenta lovitura de stat in Ucraina. Scopurile proclamate la Maidan - dusmania cu Rusia si aderarea la NATO, interzicerea completa a limbii ruse in tara, glorificarea complicilor ucraineni ai Germaniei naziste etc. - au fost respinse de locuitorii din Crimeea, care au votat pasnic si intr-o atmosfera democratica pentru reunificarea cu Rusia. In acelasi timp, aceste obiective au fost inacceptabile si pentru locuitorii din regiunile Donetk si Lugansk, care, in fata amenintarii represaliilor de la Kiev, au fost obligati sa ia armele. In acest sens, nu exista niciun conflict la granita dintre Rusia si Ucraina: un conflict civil se desfasoara in interiorul statului ucrainean de mai bine de 7 ani care a luat deja aproximativ 15 mii, iar potrivit unor estimari peste 50 de mii de vieti.

In ultima vreme, tocmai Kievul starneste tensiuni pe linia de contact cu Republicii Populare Donetk si Lugansk: Misiunea Speciala de Monitorizare din cadrul OSCE numai in luna martie a inregistrat transferul de arme grele care sunt interzise de Acordurile de la Minsk (aproximativ 300 de unitati de artilerie si tancuri de calibru mare) in regiunea mentionata. Bombardarea cartierelor pasnice din orasele si satele din Donetk de catre fortele armate ucrainene s-a intensificat brusc. Civilii mor aproape in fiecare zi: copii, femei, batrani.

Conducerea Rusiei a subliniat in repetate randuri ca nu va permite masacrul populatiei civile din Donbass de catre neo-nazistii de la Kiev. Iar aceasta pozitie se bucura de sprijinul majoritatii covarsitoare a rusilor, mai ales ca aproximativ 500 de mii de locuitori ai Republicilor Populare Donetk si Lugansk au facut o alegere libera in favoarea cetateniei ruse si au primit pasapoarte rusesti.

Pe scurt, nu exista niciun motiv pentru care Romania sa se ingrijoreze de situatia din estul Ucrainei, desigur, cu exceptia cazului in care, din propria vointa sau a aliatilor sai strategici, ea ar fi implicata intr-un fel de aventura militara conceputa de "capetele fierbinti" din sediul NATO", a afirmat ambasadorul Rusiei la Bucuresti intr-un mesaj postat pe pagina de Facebook a ambasadei.

Privind relatiile ruso-romane din trecut si viitor

"Rusia si Romania, intr-adevar, au multe in comun. Dupa cum mentiona remarcabilul diplomat roman N.Titulescu, "prietenia romano-rusa este inradacinata in istoria ...". In cartea sa "Politica externa a Romaniei" el a scris: "Istoria arata ca Rusia a fost intotdeauna aliatul, iar nu dusmanul Romaniei". Vor fi oameni care vor spune ca a fost cu mult timp in urma: N. Titulescu, spun ei, a murit inainte de al Doilea Razboi Mondial. Drept raspuns, as cita un singur fapt, desi exista multe astfel de fapte. Tocmai URSS a adaugat in 1944 in textul acordului de armistitiu intre puterile aliate, adica Natiunile Unite, si Romania (care, permiteti-mi sa va reamintesc, luptase impotriva Uniunii Sovietice timp de 3 ani de partea Germaniei naziste) o fraza despre revenirea Transilvaniei sub controlul Romaniei. Deja la inceputul secolului XXI, cand perspectiva aderarii Romaniei la NATO a devenit destul de evidenta, Rusia a semnat in 2003 cu acesta Tratatul privind relatiile prietenesti si de cooperare, mizand pe pastrarea si dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate reciproc avantajoase.

In afara de politica, exista si legaturi economice destul de voluminoase ca si rudenie spirituala datorita apartenentei la Ortodoxia mondiala, traditiile indelungate ale relatiilor culturale si umanitare si multe altele.

In acelasi timp, sunt nevoit sa recunosc ca, in calitate de catolic care dorea sa fie mai catolic decat Papa, Romania isi interpreteaza obligatiile de coalitie in cadrul NATO intr-un mod deosebit. Astfel, in formula NATO, care este foarte controversata din punctul nostru de vedere - "descurajare si mentinerea dialogului cu Rusia" - accentul se pune pe prima parte. Cu toate acestea, Rusia isi confirma invariabil disponibilitatea pentru un dialog bazat pe respect reciproc. In acelasi timp, subliniem ca un dialog "dintr-o pozitie de forta", in limbajul ultimatumurilor, pentru noi ca stat suveran si autosuficient este cu siguranta inacceptabil.

Intelegem ingrijorarea multor romani cu privire la situatia tensionata dintre Washington si Moscova. Trebuie sa spun ca vinovatul in degradarea fara precedent a relatiilor ruso-americane a fost noua administratie a Casei Albe condusa de presedintele J.Biden. Motivele sunt aceleasi: increderea ca se poate vorbi cu Rusia dintr-o pozitie de forta, cautand sa-i "schimbe comportamentul", contrar propriilor sale interese nationale legitime. O astfel de politica este complet lipsita de perspectiva si isi demonstreaza ineficienta de mai bine de doua decenii.

Permiteti-mi sa va dau un exemplu. Rusia este destul de activa in comertul cu Romania la capitolul resurselor energetice, iar pe o scara paneuropeana mai larga de mai multe decenii Rusia a dobandit dupa merit o reputatie de partener de incredere in acest domeniu. Asta este motivul care provoaca nemultumiri deosebite la Washington, care incearca sa impuna europenilor gazul de sist lichefiat mult mai scump si, in acest scop, ar dori sa impiedice finalizarea constructiei gazoductului Nord Stream 2 in Marea Baltica.

Trebuie sa-i dezamagesc pe strategii de la Washington, Rusia deja furnizeaza peste 20 de milioane de tone de gaz natural lichefiat pe piata europeana, ceea ce reprezinta aproximativ 20% din consumul de gaze in Uniunea Europeana, la un pret foarte competitiv. Companiile noastre sunt capabile si intentioneaza sa mareasca volumul de livrari", a mai sustinut acesta.

Aurescu: Trilaterala Romania - Polonia - Turcia functioneaza foarte bine

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a afirmat vineri ca Trilaterala Romania-Polonia-Turcia functioneaza foarte bine, iar relevanta si utilitatea sa au sporit semnificativ, contribuind, in cei 9 ani de existenta, la consolidarea Aliantei Nord Atlantice, cat si la asigurarea securitatii flancului estic, inclusiv la Marea Neagra. La finalul sesiunii plenare a Trilateralei, Aurescu si omologii acestuia Zbigniew Rau si Mevlut Cavusoglu au semnat, pentru prima oara in acest format, o Declaratie comuna.

"Va multumesc si cu aceasta ocazie sa acceptati aceasta vizita in Romania pentru a continua dialogul nostru eficient la nivel trilateral Romania-Polonia-Turcia pe teme de securitate. Discutiile noastre de ieri seara si de astazi au fost substantiale si foarte utile, as spune ca au fost excelente, ele se reflecta si in Declaratia comuna pe care tocmai am semnat-o. Doresc sa le multumesc colegilor mei Mevlut si Zbigniew pentru deschiderea manifestata pe perioada negocierilor Declaratiei noastre. Este o Declaratie care reprezinta o premiera pentru formatul nostru, dovedind inca o data cat de mult am avansat in cooperarea trilaterala. Astazi pot spune fara ezitare ca aceasta Trilaterala, care a inceput sa fie foarte activa in 2012, functioneaza foarte bine, iar relevanta si utilitatea sa au sporit semnificativ, contribuind in cei 9 ani de existenta la consolidarea Aliantei Nord Atlantice, cat si la asigurarea securitatii flancului estic, inclusiv la Marea Neagra", a afirmat ministrul roman de Externe.

Bogdan Aurescu a adaugat ca aceasta reuniune Trilaterala a venit intr-un moment oportun, in contextul situatiei ingrijoratoare de securitate de regiunea Marii Negre.

"In contextul masarii de trupe militare ale Rusiei, am discutat deja in cursul serii de ieri, in detaliu, recentele evolutii de securitate ingrijoratoare din Ucraina si din jurul acesteia, precum si perspectivele de evolutii ulterioare. De asemenea, masuri pentru dezescaladare si detensionare, inclusiv cum putem sprijini concret Ucraina. Anuntul de ieri cu privire la retragerea trupelor ruse, care este evolutie in directia buna, nu schimba cu absolut nimic necesitatea de a continua analiza asupra cauzelor care au dus la aceasta situatie foarte tensionata si de a identifica masuri de dezescaladare si de evitare pe viitor a unor situatii similare", a completat seful diplomatiei romane.

El a mai spus ca, in contextul propunerii facute joi de presedintele Klaus Iohannis, cei trei ministri de Externe au fost de acord sa propuna colegilor lor de la Aparare sa se intalneasca intr-un format trilateral similar, in vederea intaririi cooperarii in domeniul securitatii.

La randul sau, ministrul Afacerilor Externe al Turciei Mevlut Cavusoglu a spus ca regiunea Marii Negre este "casa noastra comuna" si aceasta trebuie sa fie tinuta departe de tensiuni.

"Astazi vreau sa subliniez importanta unitatii si solidaritatii. Regiunea Marii Negre este casa noastra comuna si trebuie sa ne asiguram ca aceasta regiune este tinuta departe de tensiuni. Pe toti ne preocupa evolutiile recente, dar am primit stiri promitatoare de curand si speram ca dialogul si diplomatia vor prevala. Mai sunt si alte aspecte presante la care trebuie sa raspundem, Afganistan, NATO si Summitul NATO si am discutat toate aceste aspecte si vom continua sa ne coordonam politicile", a afirmat ministrul turc de Externe.

Redam mai jos continutul integral al Declaratiei comune semnate de cei trei ministrii de Externe:

"Noi, ministrul afacerilor externe al Romaniei, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Zbigniew Rau, si ministrul afacerilor externe al Republicii Turcia, Mevlut Cavusoglu, ne-am reunit la 23 aprilie 2021, in Bucuresti, pentru a discuta pregatirile pentru Summitul NATO 2021 si evolutiile de securitate din regiune.

Am evaluat, totodata, colaborarea in formatul Trilateralei si ne-am exprimat satisfactia fata de progresele inregistrate in urma intrevederilor ministeriale anterioare, in pofida dificultatilor intampinate din cauza pandemiei de COVID-19.

Am avut un schimb de opinii privind reuniunea ministrilor afacerilor externe NATO din martie 2021 si am subliniat importanta Declaratiei ministeriale adoptate cu aceasta ocazie. Ne-am exprimat, de asemenea, sprijinul pentru procesul de reflectie NATO 2030 aflat sub coordonarea Secretarului General. Am subliniat legatura transatlantica durabila dintre Europa si America de Nord si valorile democratice comune, ca fundament al Aliantei.

Pe parcursul dezbaterilor in formatul Trilateralei, am schimbat opinii privind situatia de securitate de pe Flancul Estic al NATO si am discutat activitatile militare ingrijoratoare din Vecinatatea Estica, inclusiv pe cele recente din Ucraina si din jurul acesteia. Am reiterat apelul nostru pentru implementarea integrala a Acordurilor de la Minsk si pentru respectarea stricta a regimului de incetare a focului. Am evidentiat, de asemenea, amenintarile si provocarile mai largi cu care se confrunta Alianta, precum si utilizarea de tactici hibride de catre diversi actori statali si non-statali, toate acestea afectand negativ stabilitatea si securitatea regiunii noastre.

Am convenit ca raman importante consolidarea suplimentara a posturii de descurajare si aparare a NATO si a dimensiunii politice a Aliantei, consolidarea rezilientei si sprijinirea politicii "usilor deschise", precum si a partenerilor estici si a celor din Balcanii de Vest. Am evidentiat interesul constant al NATO pentru un dialog de substanta cu partenerii sai, avand in vedere ca aceasta relatie ramane reciproc benefica.

Pe acest fond, ministrii afacerilor externe din Ucraina si Georgia au fost invitati astazi la Bucuresti pentru un schimb informal de opinii cu noi.

Cu aceasta ocazie, i-am reasigurat pe omologii nostri din Georgia si Ucraina cu privire la angajamentul nediminuat al tarilor noastre de a le oferi sprijin si asistenta. Am reafirmat sprijinul nostru pentru independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei si Ucrainei in interiorul granitelor lor recunoscute la nivel international si pentru aspiratiile euro-atlantice ale ambelor state.

Am convenit sa continuam coordonarea in formatul Trilateralei pentru a contribui pe mai departe la consolidarea NATO si la sprijinirea partenerilor, in acelasi timp cu dezvoltarea de proiecte si initiative in acest scop".

Când va fi pregătită Rusia să atace NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele...

Ce crede Kremlinul că vrea să facă Ucraina în timpul armistițiului olimpic

Kremlinul a reacţionat, marţi, la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru un armistiţiu în conflictele internaţionale în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, spunând că...