Razboiul Armenia-Azerbaidjan pentru regiunea Nagorno-Karabah: alti 51 de militari armeni au fost ucisi

Luptele dintre armeni si azeri s-au intensificat sambata pe cea mai mare parte a frontului din Nagorno-Karabah, Armenia recunoscand pierderi importante in randul separatistilor, transmite AFP.

Armenia se confrunta cu "poate cel mai decisiv moment din istoria sa", a declarat sambata premierul Nikol Pasinian intr-o interventie televizata.

O rugaciune nationala pentru Nagorno-Karabah si aparatorii sai a avut loc sambata seara in toate bisericile din Armenia si din diaspora.

In a saptea zi de ostilitati din enclava pe care Azerbaidjan incearca sa o recucereasca, ministerul armean al apararii a asigurat ca trupele separatiste au respins un atac masiv. Luptatorii din Nagorno-Karabah "au distrus o mare grupare militara", a anuntat o purtatoare de cuvant a armatei, Susan Stepanian.

Erevanul a anuntat oficial moartea a altor 51 de soldati din armata enclavei, bilantul oficial al confruntarilor depasind 240 de morti.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a anuntat ucidere a cel putin 64 de luptatori sirieni pro-turci pe acest teritoriu revendicat de azeri de la inceputul luptelor. ONG-ul sustine ca 1.200 de sirieni care luptasera impotriva regimului lui Bashar al-Assad au fost trimisi de Turcia pentru a lupta alaturi de fortele azere impotriva separatistilor din Nagorno-Karabah.

La randul sau, Azerbaidjanul a anuntat ca a recucerit satul Madaguiz, ceea ce ii permite sa controleze drumul ce leaga Armenia de Karabah.

Noi explozii au afectat sambata Stepanakert, capitala acestui teritoriu separatist survolat in mod regulat de dronele azere si vizata, in premiera vineri, de un foc de artilerie grea. Sirenele ambulantelor care se indreptau catre Stepanakert au rasunat seara in muntii caucazieni, potrivit unui jurnalist AFP.

In Armenia, pe drumul ce duce de la Erevan la Goris, o localitate care se invecineaza cu Nagorno Karabah, voluntari, cetateni obisnuiti la volanul masinilor personale, se indreptau catre zona de lupta pentru a evacua familiile de armeni care au fugit din calea bombardamentelor.

Nagorno-Karabah, enclava populata in cea mai mare parte de armeni, s-a desprins din Azerbaidjan dupa caderea URSS, ducand la un razboi, la inceputul anilor 1990, care s-a soldat cu 30.000 de morti. Frontul a fost aproape inghetat de atunci, in pofida ciocnirilor regulate.

Presedintele teritoriului separatist, Arayik Harutiunian, care sambata si-a anuntat plecarea pe front pentru a lupta alaturi de trupele sale, a declarat ca a inceput "batalia finala" pentru Nagorno-Karabah.

Presedintele azer Ilham Aliev a insistat asupra retragerii fortelor armene din "teritoriile ocupate". "Vom lua inapoi teritoriile noastre, este dreptul nostru legitim si obiectivul nostru istoric", a spus el intr-un interviu acordat postului de televiziune Al Jazeera.

De la inceperea ostilitatilor pe 27 septembrie, bilanturile partiale au raportat 242 de morti: 209 de soldati din Karabah, 14 civili armeni si 19 civili azeri. Baku nu a comunicat pierderile sale militare.

Bilantul real ar putea fi mult mai mare, Erevanul sustinand ca 3.000 de soldati azeri au fost ucisi, in timp ce Baku sustine ca a ucis 2.300 de soldati armeni.

Ambele parti au ignorat in mare masura apelurile comunitatii internationale de a pune capat violentelor. Rusia, SUA si Franta, cele trei tari implicate in medierea acestui conflict sub egida OSCE, au cerut, de asemenea, incetarea focului.

Vecin cu Armenia si Azerbaidjan, Iranul a avertizat sambata impotriva oricarei "intruziuni" pe teritoriul sau dupa ce cateva sate iraniene de-a lungul frontierei au fost atinse de tiruri de mortiera.

Un alt aspect care starneste ingrijorare este desfasurarea de luptatori pro-turci din Siria in sprijinul trupelor azere. Ankara este un aliat al autoritatilor din Baku, iar presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut la randul sau insistent plecarea trupelor armene din Nagorno-Karabah. Sambata, presedintele azer Ilham Aliev a multumit omologul turc si "poporului turc frate" pentru acest sprijin intr-o scrisoare data publicitatii de presedintia azera.

Autoritatile de la Baku au dat asigurari ca niciun soldat strain nu lupta alaturi de trupele sale. "Azerbaidjanul nu are nevoie", a declarat sambata viceministrul de externe azer Fariz Rzayev.

Anterior, presedintele francez Emmanuel Macron a sustinut ca 300 de luptatori jihadisti au parasit Siria pentru a se alatura fortelor militare azere.

La ce a renunțat Armenia pentru a facilita pacea cu Azerbaidjanul. „Eveniment istoric îndelung aşteptat” FOTO

Purtătorul de cuvânt al MAE azer a anunțat vineri, 19 aprilie, pe platforma X, că Armenia a acceptat să restituie Azerbaidjanului 4 sate situate la frontiera lor comună, potrivit Reuters....

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...