Două foste inspectoare ale ANAF – Anton Ana Maria şi Ghiță Elena Maria – au fost condamnate în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare, respectiv 4 ani și 7 luni de închisoare, după ce au cerut 10.000 de lei mită, din care au primit 2.000 de lei de la patroana unui salon de coafură din București pentru a o favoriza la controalele Fiscului.
Anton Ana Maria şi Ghiță Elena Maria se judecă în prezent la Curtea de Apel București, unde speră că vor convinge instanța să pronunțe o pedeapsă cu suspendare.
Primul termen al dosarului în apel este pe data de 9 decembrie 2022.
Judecătorul de la Tribunalul București care le-a condamnat pe cele două la pedepse cu închisoarea reține, în motivarea consultată de Ziare.com, că luarea de mită reprezintă „un adevărat flagel al societăţii româneşti contemporane”, chiar și în condițiile „unei creșteri substanțiale a salariilor” la stat.
Procurorii notează în rechizitoriu că activitățile infracționale ale celor două inspectoare sunt corelative, în sensul că ele și-au împărțit „rolurile”.
„În timp ce Ghiță Elena Maria a abordat un rol de inspector mai agresiv, care acționa ca să o intimideze pe (patroana salonului – n.r.) și să o determine să le dea în plus și alți bani decât cei pe care i-a dat ea din proprie inițiativă, la data de 06.08.2020, Anton Ana Maria se ocupa de aspecte colaterale, dar importante pentru convingerea martorei-denunțătoare că inspectorii ANAF au și o față umană, iar păstrarea de relații prietenești cu aceștia este în avantajul ei”, arată anchetatorii în actul de sesizare.
Într-unul dintre fișierele cu interceptări din mediul ambiental, inculpata Ana Maria Anton și martora denunțătoare merg să discute pe balcon. Discuția conține explicații și sfaturi pe care inculpata Ana Maria Anton i le dă, pe un ton prietenos, martorei-denunțătoare. Inculpata o îndrumă cum să procedeze aceasta din urmă în activitatea firmei, atât în general, pentru a respecta prevederile legale, cât și pentru a nu avea probleme în cazul unui viitor control, spre exemplu:
Patroana: Mai aștept și pe altcineva în locul vostru, de la ANAF…. sau doar voi sunteți pe zonă?
Inspectoarea Ana Maria Anton: Hai să-ți spun ceva: Nu e… nu e vorba de zonă.
Patroana: Ca să știu, că dacă vine vreunu' și mă…
Inspectoarea: Nu e vorba de zonă. Aicea nu există zonă. Nu e cum era odată, ce știi tu, cu placa aia. S-a terminat.
Patroana: Păi așa era atunci!
Inspectoarea: Nu mai e! Acum, nu se știe….
Patroana: … pe Sectoru’ 2….
Inspectoarea: Nu! Acum e …. Toată lumea și suntem mulți!
Patroana: Deci… deci e posibil să vină iar (controlul – n.r.).
Inspectoarea: Mă suni!
Patroana: …o lună, două…
Inspectoarea: Da' nu mă suni și-mi zici: „Mi-a venit controlul”, mă suni și-mi spui: „Bă!...”
Patroana: „Bună! Ce faci?”.
Inspectoarea: „Mi-e dor de tine rău!”, „Vino să mă vezi”, „Mi-e rău!”, nu știu….
Patroana: „Am decedat!”.
Inspectoarea: „Mă doare burta”, „Mă doare capu’ ”. Și o să-i zic că ești ….vară-mea, sau ești ….nevasta lu’ văru-miu…. Nu știu, văd eu ce zic.
Patroana: Am înțeles. Deci, să ne așteptăm!
Inspectoarea: Nu, deci tu trebuie să știi niște lucruri! Dacă tu știi niște lucruri, și eu sunt pe teren…. Bem o cafea și-ți explic de-a firea păr. Dacă tu știi niște lucruri, n-ai nevoie! Iar pentru alte chestii, mă întrebi. Ne vedem la o cafea și mă întrebi. Și îți spun cum să le faci. Dar tu trebuie să știi clar: orice control îți vine… Poate să-ți vină Poliția Economică!”
La data de 06.08.2020, cele două inspectoare antifraudă s-au prezentat la punctul de lucru al (unei societăți comerciale – n.r.) din București, Șos. Ștefan cel Mare nr.25, sector 2, pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu privind verificarea activității firmei, ca urmare a unei sesizări ce le fusese repartizată, lăsând administratorului o „Invitație” prin care i se solicita să pună la dispoziția echipei de control documentele societății.
Tribunalul București notează în hotârârea de condamnare a celor două inspectoare că pedepsele pronunțate pe numele lor trebuie să fie proporționale cu gravitatea faptelor:
În analizarea gradului de pericol social al faptelor comise, nu trebuie omisă nici amploarea pe care acest fenomen (luarea de mită) a luat-o în ultima perioadă (chiar în contextul unei creșteri substanțiale a salariilor), care reprezintă un adevărat flagel al societăţii româneşti contemporane şi totodată o cauză importantă a situaţiei economice actuale, astfel încât pedepsele care vor fi aplicate inculpatei trebuie să reflecte necesitatea de descurajare a unor astfel de acţiuni în viitor, adică să asigure atât prevenţia generală, cât şi prevenţia specială.
Astfel, fenomenul corupției este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială, cu efecte negative asupra activității autorităților și instituțiilor publice și asupra funcționării economiei de piață. Corupția se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului și compromite stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății”.