Cât de fragilă este infrastructura rutieră din România. Cele șase măsuri pregătite pentru a rezolva marile problemele de siguranță

Marti, 03 Ianuarie 2023, ora 22:04
5482 citiri
Cât de fragilă este infrastructura rutieră din România. Cele șase măsuri pregătite pentru a rezolva marile problemele de siguranță
Podul de pe drumul județean de la Luțca, din comuna Sagna (județul Neamț) FOTO: brasovnet.ro

Infrastructura rutieră reprezintă al șaptelea indicator cheie de performanță care trebuie monitorizat atent de autoritățile române pentru a identifica problemele care duc la creșterea numărului de accidente rutiere.

Sunt specialiști care spun că de fapt infrastructura nu prea contează. Însă alții sunt de părere că un drum care nu este semnalizat eficient va fi unul mortal.

Promisiunile autorităților trecute în strategii naționale

În Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră 2022-2030, publicată spre finalul anului trecut, autoritățile promit că infrastructura rutieră va fi o prioritate în perioada următoare.

”Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizează intensificarea construcţiei de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum şi modernizarea drumurilor existente şi creşterea siguranţei rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea “infrastructurii lizibile” care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor şi indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă și adecvată a infrastructurii.

De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate şi proiecte pentru identificarea, analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale aflate în administrare.

Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea siguranţei infrastructurii îl constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic şi construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate”, se arată în Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră.

Autoritățile mai subliniază că ”pentru drumurile judeţene, din totalul de 35.085 km drumuri doar 15.232 km au fost modernizați reprezentând 43,41% din total. Drumurile județene și comunale sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici”.

Și că pe lângă faptul că aceste ”stări de fapt” îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de centrele urbane din regiune, etc, ”lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje”.

Cum speră autoritățile că rezolvă problema ambuteiajelor și accidentelor rutiere cu șase măsuri

”Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T şi soluții pentru creșterea siguranței traficului (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului, etc.).

În ceea ce priveşte acțiunile viitoare necesare atingerii unor progrese măsurabile în siguranța infrastructurii rutiere, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transpus prevederile Directivei 2019/1936/UE, care modifică Directiva 2008/96/CE, privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, şi prin Autoritatea Rutieră Română – ARR,

• va intensifica formarea auditorilor de siguranţă rutieră responsabili cu derularea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră şi a inspecţiei de siguranţă rutieră;

• va extinde realizarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră pe drumurile secundare;

• va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română - ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;

• va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;

• va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

• va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru cercetări în domeniu şi vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor şi indicatoarelor, precum şi alţi parametri pentru a crea studii si analize plauzibile de gestiune a siguranței rutiere la nivel naţional”, se mai arată în Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră 2022-2030.

Dezvoltarea infrastructurii trebuie să se realizeze însă ”în mod subordonat rigorilor abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul”, cred specialiștii.

”În acest sens, implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua rutieră existentă, cât și pe drumurile aflate în stadiu de proiect, este considerată o direcție esențială pentru reducerea congestionării, creșterea nivelului de siguranță, creșterea eficienței utilizării rețelei rutiere și protecția mediului.

România cunoaște în prezent o dezvoltare progresivă a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua rutieră națională, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut în Master Planul General de Transport și în strânsă corelație cu acțiunile derulate la nivel european și internațional.

Acest proces are în vedere cel puțin trei planuri: tehnologic, operațional și investițional, cu principalele obiective reducerea numărului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) și reducerea poluării (abordarea temei schimbărilor climatice)”, se mai arată în strategie.

Ce se întâmplă de fapt pe drumurile din România

România are în prezent 994,55 km de autostradă și drum expres, iar în 2023 va depăși cu siguranță borna simbolică de 1.000 de kilometri de drum de mare viteză, promit autoritățile. Ar putea fi dați în folosință mai mulți kilometri de autostrăzi și drum expres. Dar acest lucru se va întâmpla doar dacă guvernul va avea grijă ca cei care au câștigat licitațiile să își facă bine treaba.

Însă pe lângă autostrăzi și drumuri expres, autoritățile trebuie să investească și în siguranță rutieră. Separatoarele de trafic, iluminatul pe timp de noapte, semnalizările și marcajele rutiere dar și implementarea sistemelor de monitorizare a circulației rutiere ar duce la un trafic decent și pe drumurile din România.

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.6 milioane de EUR, din care suma solicitată din PNRR este de 219 milioane de EUR.

România se află pe primul loc din Europa la numărul de accidente grave soldate cu victime.

Investiții publice de peste 120 de miliarde de lei în 2024: ”În 2023 au apărut peste 75.000 de locuri de muncă”
Investiții publice de peste 120 de miliarde de lei în 2024: ”În 2023 au apărut peste 75.000 de locuri de muncă”
În 2024, valoarea prognozată a investițiilor publice este de peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. În...
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
#infrastructura Romania, #accidente rutiere, #primul loc europa accidente, #masuri autoritati probleme , #infrastructura
Comentarii
Poza Nonpolitikon
Nonpolitikon
rank 5