Inflația a coborât ușor în luna octombrie, dar prețurile au continuat să crească, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Pe primele locuri la scumpiri rămân gazele, energia, zahărul, uleiul, cartofii, produsele de panificație și untul.
Lunile trecute, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că prognoza inflaţiei pentru finalul acestui an este estimată la 13,9%, iar pentru finalul lui 2023 la 7,5%.
Pentru Ziare.com, analistul economic Adrian Negrescu a explicat ce înseamnă inflația actuală și la ce să ne așteptăm în perioada următoare.
"Știrea despre inflația din octombrie este ca un banc. Prețurile nu au scăzut, așa cum pare la prima vedere, ci au crescut, într-adevăr, ceva mai puțin față de luna anterioară.
Scăderea ratei inflației în octombrie, pe ansamblu, este rezultatul efectului de bază. Prețul gazelor, de exemplu, nu a mai crescut cu 70% cum a fost în septembrie, ci cu "doar" cu 40,8%, astfel că media era normal să arate mai bine", explică analistul.
"Îngrijorător este faptul că cele mai mari scumpiri sunt la produsele alimentare de bază. Zahărul (+62,6%), uleiul (+43,6%), cartofii (+40,6%), untul (+39,3%) se află în prim-plan, alături de produsele de panificație (+34,7%).
Puneți la pachet scumpirea energiei electrice (+27%) și a gazelor (+40,8%) și veți constata că nevoile de bază ale populației sunt sub un continuu asalt, iar rezultatul este o scădere semnificativă a nivelului de trai, mai ales a categoriilor foarte vulnerabile, cum sunt pensionarii, cei plătiți cu salariul minim, dar și familiile cu copii", punctează Adrian Negrescu.
"Altfel spus, chiar dacă din statistici vom afla, probabil și în lunile următoare, că ne merge mai bine, în realitate puterea de cumpărare va continua să scadă, iar tot mai mulţi oameni se vor adânci în sărăcie.
La fel se întâmplă și cu creșterea economică, umflată de inflație. Pare că ne merge bine, dar în realitate stăm din ce în ce mai prost", spune analistul economic.
"În esență, din păcate, economia românească va trebui să treacă prin boala recesiunii, pentru a scăpa de febra inflației și, probabil din 2024 să înceapă să se însănătoșească.
Până atunci, însă, ne așteaptă încă un an, 2023, de febră inflaționistă, în care să sperăm că tratamentul prescris de autorități – în principal prin plafonarea preţurilor la energie, se va dovedi eficace. Îmi e teamă, însă, că efectul va fi doar unul de tip placebo", explică Adrian Negrescu.
"Un lucru este sigur. Nu putem scăpa de efectul scumpirilor, cel mult să îl atenuăm. Cum facem asta? Printr-o reconsiderare a cheltuielilor, cu focus pe alimentele, bunurile nealimentare, serviciile care ne sunt strict necesare.
Altfel spus, să cumpărăm mai puțin, mai ales produse alimentare, ca să nu mai aruncăm la gunoi. Iar la capitolul alte cheltuieli, să tăiem ce nu este necesar, de la achiziții noi de îmbrăcăminte și încălțăminte la servicii. Sunt vremuri de austeritate și, probabil, fiecare dintre noi știm mai bine cum să ne administrăm ca să ne ajungă banii", spune analistul economic.
"De la vânătoarea de promoții din magazine la achizițiile făcute online cu ajutorul comparatoarelor de prețuri, trebuie să ne descurcăm pentru că veștile proaste vor continua și în 2023, încă un an de supraviețuire economică pentru mare parte din populație", concluzionează analistul economic.