De ce crește inflația dacă salariile scad. Analist: ”Noi ne-am dus mult mai rapid în brânci, pentru că nu am avut nicio plasă de salvare”

Inflația a ajuns în luna septembrie la 15,9%, după ce, în luna august era de 15,3%. Salariile românilor nu au crescut și nici nu există premise ca acestea să crească.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, salariul mediu net a ajuns în luna august 2022 la 3.933 de lei, în creştere cu 12,8% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, însă în scădere cu 1,1% faţă de luna iulie a acestui an.

Cu toate acestea, deși teoretic nu este cerere, rata inflației a crescut continuu. BNR se așteaptă însă la o temperare în lunile următoare. Însă analiștii nu exclud varianta ca din inerție, inflația să mai crească puțin.

De ce scad salariile dacă inflația crește

Deși în situații de creștere a inflației, companiile tind să-și fidelizeze angajații cu o creștere salarială care să acopere rata inflației, anul acesta nu s-a întâmplat acest lucru. Angajatorii nu-și mai permit să plătească bani în plus salariaților. De ce se întâmplă acest lucru? Analistul economic Adian Negrescu a explicat îngtr-un interviu pentru Ziare.com care sunt problemele care îi împiedică de fapt pe români să ducă un trai mai bun.

”Disponibilitățile financiare ale companiilor sunt tot mai reduse. Nu mai au din ce să crească salariile. Acesta este și motivul pentru pe fondul presiunii puse de costurile de producție, de prețurile la energie, gaze, carburanți, firmele au marjele din ce în ce mai reduse. Astfel că potențialul de a crește salariul este din ce în ce mai redus.

Acesta este și motivul pentru care în această vară nu am văzut creșteri semnificative de salarii deși nevoia este una majoră pe piața forței de muncă. Este greu pentru companii în momentul de față să-și fidelizeze angajații, să și-i păstreze, să le ofere protecție în fața inflației, în condițiile în care performanța economică este grav afectată de acest mediu economic extrem de volatil”, a spus Adrian Negrescu.

Cu toate că românii au devenit mai ”cumpătați” văzând că prețurile cresc practic de pe o zi pe alta, produsele și serviciile au continuat să se scumpească. De ce se întâmplă acest fenomen la noi? Scumpiri sunt în toată Europa însă ritmul este mult mai lent față de ce se întâmplă în România.

”Plecând de la o bază cât de cât stabilă a inflației, a creșerii prețurilor, noi ne-am dus mult mai rapid în brânci, pentru că nu am avut nicio plasă de salvare, spre deosebire de țările din zona euro unde inflația era negativă, era dezinflație, și au avut o marjă financiară care să atenueze practic creșterea prețurilor”, a mai spus Negrescu.

Inflația mai poate crește în perioada următoare

Analistul crede că nu ar fi exclus ca inflația să mai crească în perioada următoare. Și își motivează afirmația amintind de creșterea prețurilor la energie care atrage după ea alte creșteri.

”Inflația depinde foarte mult de prețurile la energie. Până când nu vom putea tempera creșterile acestora, nu vom putea stăvili și creșterile de prețuri la celelalte produse, la mărfuri și la servicii. Nu este exclus ca inflația și în octombrie să se accentueze, având în vedere că prețurile la poarta fabricii au crescut și cu 53% iar efectele acestei creșteri semnificative se vor vedea în 1-2 luni.

Pe de altă parte cred că inflația și-a atins practic un vârf în luna septembrie și nu este exclus să vedem o aplanare practic a curbei inflaționiste. Acest lucru înseamnă că prețurile vor continua să crească dar nu cu același ritm spectaculos înregistrat în ultimele luni”, a mai spus Adrian Negrescu.

Ce spune BNR despre inflație

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, a declarat miercuri, 12 octombrie, că actuala inflație se alimentează din propriul trecut, iar în perioada următoare ar trebui să ne aşteptăm la dezinflaţie.

”În linii mari, inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut. Pentru că la produsele cele mai inflaţioniste, începând cu combustibilul, cu ţigările, energia electrică, gazele şi energia termică, practic, datele mari care încarcă creşterea preţurilor, vin din urmă. Combustibilul, de pildă, în luna septembrie s-a ieftinit cu 0,40, gazele au rămas la 0, energia electrică, termică la 0...comparând cu luna anterioară”, a spus Adrian Vasilescu pentru Agerpres.

El a menţionat că inflaţia în general este un fenomen care ne vine din trecut.

”Numai alimentele s-au scumpit în septembrie şi e o noutate asta. Dacă luăm toate cele 21 de luni de inflaţie, o să vedem că practic alimentele au fost întotdeauna sub mărfurile nealimentare, pentru că mărfurile nealimentare au în componenţă şi energia electrică, şi gazele, şi energia termică, au în componenţă combustibili şi astea au dat inflaţia în lunile din urmă. Iar dacă astăzi gazele vin cu 0 şi energia termică cu 0, iar combustibil cu minus, asta înseamnă că inflaţia se alimentează practic din propriul trecut, ceea ce înseamnă că forţa ei de creştere de aici încolo va fi mai mică”, a declarat consultantul de strategie la BNR.

Valul de taxe care ne așteaptă după majorările de pensii și salarii din an electoral: „Ne ducem spre fundul sacului”

Majorarea pensiilor de la 1 septembrie, după recalculare, deja pune presiune pe bugetul de stat.Și salariul minim pe economie urmează să fie majorat de la 1 iulie la 3.700 de lei brut. Însă...

Meta a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor

Meta, în colaborare cu Misinformation Combat Alliance (MCA), a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor generate prin inteligență...