UE și SUA nu vor mai crește dobânzile de referință. Când ne putem aștepta la reducerea costurilor la credite

Pe măsură ce se acumulează dovezi că activitatea economică globală încetinește, economiștii, piețele financiare și majoritatea băncilor centrale au ajuns la concluzia că nu mai sunt necesare creșteri suplimentare ale ratelor dobânzilor, arată o analiză Financial Times publicată pe 29 septembrie de cotidianul britanic. În ultima săptămână, SUA, Regatul Unit, Japonia și Elveția au decis cu toții să mențină ratele dobânzilor neschimbate. Reprezentanții băncilor centrale au subliniat necesitatea de a nu înăspri politicile monetare și mai mult pe măsură ce inflația continuă să scadă în majoritatea națiunilor occidentale. Semnalele de stabilitate vin în contextul în care date publicate de Eurostat pe 29 septembrie arată că inflația anuală în zona euro este prevăzută să fie de 4,3% în septembrie 2023, în scădere față de 5,2% în august, conform unei estimări preliminare.

"Am atins o bornă în ciclul global al politicii monetare", a declarat Jennifer McKeown, economistul șef global al Capital Economics, citată de FT. "Ciclul global de strângere monetară s-a încheiat", a declarat McKeown. Pentru prima dată, din decembrie 2020 încoace, se așteaptă ca mai multe dintre cele mai mari 30 de bănci centrale ale lumii să reducă ratele în următoarele trei luni, a conchis firma de consultanță.

În acest context macroeconomic, brokerii și reprezentanții burselor de valori estimează că majoritatea băncilor centrale majore nu vor mai crește ratele, ci vor face tăieri de dobândă în cazul multor economii emergente. Nathan Sheets, economistul șef al băncii americane Citi, a declarat că economia globală se apropie de un "punct de tranziție" cu creștere și inflație mai scăzute. "Vedem dovezi ale unui nou regim caracterizat de dezinflație graduală și încetinirea creșterii", a spus Sheets.

Ce a determinat schimbarea de perspectivă a băncilor centrale

Schimbarea de atitudine survine în urma rapoartelor privind încetinirea inflației în multe țări și a prognozelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) care arată că creșterea abruptă a ratelor dobânzilor și scumpirea petrolului la nivel de aproximativ 95 de dolari pe baril generează "semne din ce în ce mai vizibile" ale încetinirii creșterii economice.

Multe economii emergente au început să reducă ratele dobânzilor de referință, în timp ce deciziile băncilor centrale de a menține stabile în loc să crească costurile împrumuturilor la Banca Angliei și Banca Națională Elvețiană i-au surprins pe economiști. Bancherii centrali din economiile de top nu sunt încă dispuși să discute despre posibilitatea reducerii costurilor creditelor și încearcă să rămână fermi până când va există mai multă certitudine că au restabilit stabilitatea prețurilor.

Banca Centrală Europeană a majorat costurile împrumuturilor săptămâna trecută, dar Philip Lane, economistul șef al acesteia, a declarat joi, 28 septembrie, că ratele dobânzilor sunt pe drumul cel bun pentru a învinge inflația, cu condiția să fie "menținute pentru o perioadă suficient de lungă" la nivelurile actuale. A fost cel mai puternic semnal al băncii până acum că ratele din zona euro au atins cel mai înalt nivel posibil.

Membrii Băncii Angliei care au votat pentru stabilizarea dobânzilor de referință în țară au subliniat și ei necesitatea menținerii politicii monetare "restrictive" până când se va înregistra un progres semnificativ împotriva inflației, în loc să sprijine o strângere ulterioară a politicii.

Statele Unite se raliază politicii de stabilizare a dobânzilor

În SUA, președintele Fed, Jay Powell, a reafirmat credința băncii centrale că trebuie să mențină ratele mai ridicate pentru o perioadă mai lungă pentru a ține seama de faptul că creșterea s-a menținut surprinzător de bine în cea mai mare economie a lumii.

Richard Clarida, care a fost anterior vicepreședinte al Fed și acum lucrează la managerul de obligațiuni Pimco, a spus că această abordare reflectă hotărârea băncii centrale de a se asigura că măsurile funcționează împotriva inflației persistente. Acesta a declarat, conform FT, că următoarele mișcări ale Fed, BCE și BoE vor fi toate "dependente de date" și toate vor "păzi cu gelozie" reputația lor pentru stabilitatea prețurilor.

Totuși, mulți economiști se îndoiesc că Fed va trebui să fie la fel de agresivă în ceea ce privește dobânzile de referință, pe măsură ce prețurile din SUA se stabilizează, în special dată fiind strângerea condițiilor financiare pe care mulți cred că ar putea să compenseze necesitatea unei ultime creșteri proiectate de oficialii în noile lor prognoze economice publicate în această săptămână.

Powell a clarificat că decizia Fed de a menține ratele dobânzilor neschimbate nu trebuie interpretată ca pe un semn că banca centrală a atins punctul final al politicii sale restrictive.

O perspectivă mai favorabilă, în special în ceea ce privește creșterea economică și șomajul, a părut ireală pentru unii economiști. Monica Defend, șefa Amundi Institute, a avertizat: "Fed a făcut prea mult și această strângere întârziată va dăuna economiei în cele din urmă". Întreruperea creșterii ratelor dobânzilor survine pe măsură ce inflația s-a temperat semnificativ în multe regiuni. În SUA, ritmul creșterii prețurilor s-a mai mult decât diminuat de la un vârf de 9,1% în iunie 2022 la 3,7% în luna trecută.

Cum au evoluat ratele inflației în țările europene după politicile agresive ale BCE

În unele țări baltice și din Europa de Est, inflația a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale față de vârf. Săptămâna următoare, economiștii se așteaptă, conform Financial Times, ca datele oficiale să arate că inflația din zona euro a scăzut aproape la un minim de doi ani de 4,6% în septembrie, față de 5,2% în august și un vârf de 10,6% în octombrie anul trecut.

Mai mult, date publicate de Eurostat pe 29 septembrie arată că inflația anuală în zona euro este prevăzută să fie de 4,3% în septembrie 2023, în scădere față de 5,2% în august, conform unei estimări preliminare.

Privind principalele componente ale inflației în zona euro, se prevede că alimentele, băuturile alcoolice și tutunul vor avea cea mai mare rată anuală în septembrie (8,8%, față de 9,7% în august), urmate de servicii (4,7%, față de 5,5% în august), bunuri industriale neenergetice (4,2%, față de 4,7% în august) și energia (-4,7%, față de -3,3% în august).

În același timp, activitatea economică s-a slăbit. Indicele managerilor de achiziții din septembrie, o măsură cheie a performanței economice, a indicat slăbiciune în Regatul Unit și zona euro, în timp ce SUA a înregistrat o încetinire suplimentară.

Cursa europeană de reducere a dobânzilor de referință. Când se vor ieftini împrumuturile în Europa și în România

Oficialii Băncii Centrale Europene au declarat că sunt şanse foarte mari ca prima scădere a dobânzilor de referință europene în ultimii ani să aibă loc în urma ședinței din iunie....

Google renunță la Dock-ul cu încărcător pentru tableta Pixel

În iunie anul trecut, Google a lansat tableta Pixel, care a inclus în pachet un Dock cu Încărcător și Difuzor, destinat să transforme dispozitivul într-un difuzor inteligent atunci când...