Cum se calculează în România numărul infecțiilor nosocomiale. ”Am avut şi procente care ajungeau la 0,2%, adică puţin credibil”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat luni, 1 august, că nu există o ţară care să nu aibă infecţii nosocomiale, explicând că acestea trebuie ţinute sub control deoarece nu pot fi eliminate. El a menţionat că în România au fost raportate şi procente de infectare de 0,2%, ceea ce este "puţin credibil".

"Nu există însă nicio ţară din lume care să nu aibă aceste infecţii. Cine spune că militează pentru eliminarea acestor infecţii nu este sincer. Şi noi trebuie să fim foarte clari în a spune că încercăm să limităm ca aceste infecţii, fie produse de germeni multirezistenţi, adică să scădem, să ţinem sub control cât se poate şi rezistenţa bacteriilor la antibiotice, pe de o parte, şi să evităm infecţiile invazive, pentru că infecţiile invazive principial pun viaţa omului în pericol”, a declarat Rafila, luni, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că în România trebuie schimbat cadrul organizatoric pentru a se permite identificarea şi raportarea acestor infecţii.

"Dacă la nivelul Uniunii Europene toate ţările au cifre care merg de la 6-7% din totalul pacienţilor externaţi care înregistrează astfel de infecţii în cursul spitalizării, în România, vedeţi că am avut şi procente care ajungeau la 0,2%, adică absolut puţin credibil. Şi tot lucrăm ca să schimbăm şi mentalităţi şi, mai mult, să asigurăm cadrul organizatoric şi mai ales profesional care să permită identificarea şi raportarea acestor infecţii.

Remarcaţi că trendul a fost crescător. Haideţi să comparăm ultimii doi ani, 2021 şi 2022. Remarcaţi o creştere cu 55% a gradului de raportare între trimestrul 1 a anului 2021 şi trimestrul 1 al anului 2022. Deci o creştere semnificativă, dar încă suntem departe, dar lucrăm şi acum. Vreau să vă arăt cum lucrăm ca să atingem acest obiectiv”, a explicat ministrul Sănătăţii.

El a adăugat că un nou studiu de prevalenţă privind aceste infecţii va fi realizat în acest an.

"În anul 2017, odată la cinci ani, se fac nişte studii de prevalenţă de moment. Aceste studii sunt organizate de Centrul European de Control al Bolilor şi principiul lor este următorul: avem un număr de spitale, nu toate spitalele dintr o ţară, să zicem 15 - 20 de spitale. Şi în decurs de 24 de ore se verifică toate infecţiile din acele spitale şi se extrapolează rezultatul la un an de zile şi la o anumită proporţie.

Noi am făcut ultimul studiu în anul 2017 şi următorul o să fie făcut anul acesta sau la începutul anului viitor. La momentul studiului s-au utilizat, de exemplu, 90 de spitale în care erau internaţi 24.000 de pacienţi şi rata medie de prevalenţă a fost de 2 la sută, dar oricum ceva mai mare decât media de la nivel naţional, care cred că era sub 1”, a precizat Rafila.

El a precizat ce măsuri a luat Ministerul Sănătăţii în această privinţă.

"A apărut un ordin de ministru care menţionează necesitatea existenţei unui laborator sau compartiment de microbiologie în spitalele cu paturi, ceea ce nu există în marea majoritate a spitalelor. De ce le trebuie un compartiment sau un laborator?

Ca să putem să identificăm bacteriile multirezistente, inclusiv portajul, pentru că pacientul când se internează în spital, anumite categorii de pacienţi, trebuie făcut un screening, adică să vezi dacă e cumva purtător de germeni multirezistenţi şi îl pui în altă parte, nu să stea împreună cu cineva care nu are şi care ar putea să dobândească astfel de germeni.

Atunci avem nevoie de un laborator de microbiologie şi de personal calificat. Aceste laboratoare, chiar dacă funcţionează în anumite perioade ale zilei sau săptămâni doar cu asistent medical, este suficient pentru că pot să preleveze probe, pot să le însămânţeze şi se pot identifica activ”, a mai transmis ministrul Sănătăţii.

El a prezentat şi o altă măsură luată pentru raportarea cât mai exactă a infecţiilor nosocomiale.

"Am actualizat normele tehnice privind dezinfecţia, curăţenia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice. Şi poate lucrul cel mai important, cel mai semnificativ, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri norvegiene, care a început în urmă cu doi, trei ani, în ciuda faptului că a fost pandemie, am reuşit la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, împreună cu un grup de experţi sau cu trei grupuri de experţi, să realizăm ceea ce lipsea în România, Cadrul Strategic Naţional şi Planul Naţional de Acţiune pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Şi ghidurile de bună practică pentru toate cele trei specialităţi implicate, respectiv microbiologia, care face diagnosticul, epidemiologia care face supraveghere, monitorizare şi intervenţie, respectiv specialitatea de boli infecţioase, la care se presupune că trebuie să trateze corect infecţiile cu antibiotice şi să nu facă utilizare de antibiotice în exces”, a mai transmis Rafila.

Ministrul a mai precizat că şi cetăţenilor trebuie să li se explice aceste lucruri.

"Dacă un om o să vadă că la un spital e cinci la sută şi la altul 0,5, o să spună: eu mă duc la cel care are 0,5, pentru că nu mă îmbolnăvesc acolo, mă îmbolnăvesc la ăla cu 5. Deci aici trebuie să venim şi cu explicaţii. 5% e rezonabil, important este dacă sunt bacterii rezistente, dacă sunt infecţii invazive, infecţii de plagă sau infecţii urinare care se rezolvă foarte uşor. Dar cumva lucrurile trebuie explicate pentru că noi ne-am confruntat inclusiv din partea mass-media cu două lucruri care se băteau cap în cap. Pe de o parte existau sesizări că nu se raportează corect şi aşa era.

Şi, pe de altă parte, dacă se raportau, începeau articole şi acuze la adresa personalului medical, adică trebuie să ne hotărâm ce ne dorim, dacă presiunea este să nu fie declarate infecţiile, eu cred că, normal, orice om responsabil trebuie să lucreze încât să identifice cât mai multe, dacă se poate toate, să le raporteze, să le explice. Personal, mă duc mai degrabă la un spital în care am o raportare mai mare decât la unul mai care am o raportare puţin credibilă”, a mai afirmat Rafila.

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....